Călătorii din afara UE care intră sau ies din România având asupra lor cash în valoare de 10.000 de euro sau mai mult riscă să fie amendați cu sume între 3.000 și 50.000 de lei, sau chiar să le fie confiscate sumele respective!
În virtutea Regulamentului UE nr. 1672/2018 pentru controlul numerarului la intrarea și la ieșirea din UE, se folosesc două noi formulare la frontierele externe ale Uniunii pentru a declara numerarul însoțit și neînsoțit în valoare de minimum 10.000 de euro. Regulamentul, al cărui scop este combaterea spălării banilor, extinde definiția numerarului, careacoperă nu doar bancnotele, ci și alte instrumente de plată sau mărfurile cu grad ridicat de lichiditate, precum cecuri, cecuri de călătorie, carduri preplătite și aur.
Persoanele din afara UE care trec frontiera României cu sume în numerar de minimum 10.000 de euro trebuie să declare sumele respective la biroul vamal, iar vama trebuie informată și cu privire la numerarul neînsoțit (în terminologia UE, acesta este numerarul expediat în colete poștale sau de curierat, în bagaje neînsoțite sau în transporturi de mărfuri containerizate).
Hotărârea de Guvern 1184/2021, intrată în vigoare la 20 noiembrie, pune în acord legislația românească cu o decizie din 2020 a Curții de Justiţie a Uniunii Europene, care spune că persoanelor care intră sau ies din România şi nu declară sumele peste 10.000 de euro nu le pot fi confiscați aceşti bani. În loc de confiscare se pot aplica amenzi de la 3.000 la 50.000 de lei, dar nu mai mult de 60% din valoarea numerarului nedeclarat.
Ordinul ANAF nr. 1958/2021, intrat în vigoare la 13 decembrie, adaugă însă precizarea că, atunci când autoritățile vamale constată că nu s-a respectat fie obligația de declarare a numerarului însoțit, fie obligația de informare cu privire la numerarul neînsoțit, ori atunci când există indicii că numerarul, indiferent de valoarea vizată, are legătură cu o activitate infracțională, suma respectivă poate fi reținută temporar.
Autoritățile vamale pot reține atât valută, cât și alte instrumente de plată, așa cum reiese din definiția extinsă a numerarului, menționată mai sus. Deținătorii de numerar cărora li s-au reținut temporar banii, aurul, cardurile sau cecurile pot ataca decizia biroului vamal, conform Legii contenciosului administrativ.
Ordinul ANAF prevede că decizia de reținere temporară a numerarului trebuie să cuprindă „constatările biroului vamal, prezentate clar, concis și lizibil, fără detalieri inutile, astfel încât să rezulte motivul de fapt și temeiul de drept care au stat la baza fundamentării măsurii dispuse”. Cei de la vamă trebuie să precizeze data, locul unde a fost constatată fapta, ruta, mijlocul de transport sau locul unde a fost găsit numerarul. Decizia scrisă trebuie înmânată deținătorului de numerar sau comunicată expeditorului sau destinatarului, dacă este vorba de numerar neînsoțit.
Mai departe, după reținerea sumelor, funcționarii de la vamă verifică dacă împrejurările fiecărui caz în parte justifică reținerea și decid dacă prelungesc termenul de reținere ori dacă restituie sumele. Prelungirea termenului este și ea motivată corespunzător și comunicată deținătorului de numerar, conform ordinului ANAF.
Declararea sumelor va trebui făcută indiferent dacă persoanele în cauză transportă numerarul asupra lor, în bagajele lor sau în mijlocul lor de transport. Autoritățile vamale din statele UE au competența de a efectua controale asupra oricăror transporturi, recipiente sau mijloace de transport care pot conține numerar neînsoțit.