Brexit: proiectul de lege privind comerțul liber între Irlanda de Nord și restul Marii Britanii

Proiectul de lege privind piața internă, inițiat de cabinetul Boris Johnson pentru a garanta după Brexit comerțul liber între Irlanda de Nord și restul UK, a trecut de o primă etapă a aprobării parlamentare, după ce membrii Camerei Comunelor l-au avizat, luni seara, cu 340 voturi pro și 263 contra.

Urmează însă alte patru etape de dezbatere în comisiile Camerei, până la 22 septembrie, după care a treia lectură în plen și apoi vor începe dezbaterile pentru votul în Camera Lorzilor, unde este de așteptat ca legea să întâmpine o opoziție mai dură, arată BBC.

Un factor în plus de presiune a părut să apară după ce agenția Reuters a relatat luni, citând surse de la Bruxelles, că UE va amâna adoptarea unei decizii referitoare la posibilitatea caselor de compensare din UK de a opera și după 1 ianuarie 2021 tranzacțiile în euro pentru clienții lor din UE. Decizia, esențială pentru piața produselor financiare derivate, ar fi urmat să se ia la 14 septembrie, însă a fost amânată din cauza inițiativei guvernului de la Londra referitoare la proiectul de lege privind piața internă.

Marți însă a apărut o nouă informație pe această temă: Comisia Europeană va comunica băncilor că pot avea acces pe mai departe la infrastructura financiară din UK timp de 18 luni după 1 ianuarie 2021. Financial Times, citând două surse, afirmă că UE va anunța  la finele acestei luni decizia de a prelungi până în iunie 2022 inclusiv perioada în care casele de compensare din UK pot opera în continuare tranzacții în euro. 

În paralel, negociatorul britanic pentru Brexit, David Frost, a declarat pe Twitter că la negocieri i s-a spus că UE nu garantează nici includerea Regatului Unit pe lista statelor terțe din care aprobă importuri de alimente. Argumentul a fost că UE a cerut mai multe clarificări în privința regulilor de igienă și control al bolilor în privința produselor alimentare provenite din UK.

Potrivit lui Frost, negociatorii europeni i-au comunicat explicit că doar Marea Britanie ar fi trebuit să figureze pe listă pentru a putea exporta în UE, nu și Irlanda de Nord. „Dacă Marea Britanie lipsește de pe listă, atunci va deveni automat ilegal ca Irlanda de Nord să importe produse alimentare din Marea Britanie”, a conchis Frost. Ulterior, premierul Boris Johnson a comentat că aceasta ar însemna o „blocadă” impusă de UE comerțului cu alimente între Marea Britanie și Irlanda de Nord.

Negociatorul european pentru Brexit, Michel Barnier, a dat asigurări că nu se pune problema să fie amenințată integritatea UK, adăugând însă că prezența oricărei țări pe lista cu terțe state din care UE permite importuri este condiționată de transparența deplină privind standardele fiecărei țări în materie de produse alimentare.

Premierul Boris Johnson explicase că, în intenția sa, legea privind piața internă ar trebui să ofere o „poliță de asigurare” pentru cazul în care UE ar interpreta în mod excesiv unele din prevederile protocolului privind Irlanda și Irlanda de Nord, împiedicând astfel Regatul Unit să-și exercite suveranitatea economică asupra provinciei sale din nord. Protocolul a fost semnat anul acesta între UK și UE în procesul negocierilor pentru Brexit, cu scopul de a evita ca după ieșirea UK din Uniune să se revină la o frontieră rigidă între Irlanda și provincia britanică. 

Inițiatorii legii argumentează că proiectul prevede garanții esențiale pentru protejarea Irlandei de Nord, în ipoteza că negocierile cu UE pentru un acord privind Brexit eșuează. Criticii consideră însă că legea va afecta reputația externă a UK, încălcând dreptul internațional, pentru că revine unilateral asupra unor măsuri deja convenite de Londra cu UE prin protocolul citat. 

Georgian Dumitru © Diaspora-UK


CITEȘTE ȘI...

Close
Close