O presupusă schemă financiară de peste 1,1 milioane de euro, care ar fi implicat întâlniri în România și în Marea Britanie, a ajuns în centrul unui dosar DIICOT în care este vizat și Călin Georgescu.
Procurorii susțin că gruparea ar fi fost formată, începând cu septembrie 2021, din doi români în vârstă de 64 și 47 de ani și un cetățean italian de 56 de ani. Ancheta privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă agravată. Nicio instanță nu a stabilit încă vinovăția persoanelor cercetate.
Promisiunea unui împrumut de 6 milioane de euro
Potrivit DIICOT, suspecții ar fi convins un om de afaceri să transfere peste 1 milion de euro, prezentat drept garanție pentru obținerea unui împrumut de 6 milioane de euro. Ulterior, victima ar fi plătit încă 100.000 de euro după ce i s-ar fi promis majorarea finanțării la 15 milioane de euro.
Răzvan Leu, omul care spune că a depus plângerea, a relatat că l-a întâlnit pe Georgescu în 2021 și că a încercat timp de mai mulți ani să-și recupereze banii. Agerpres a relatat că suma suplimentară de 100.000 de euro ar fi fost solicitată pentru o campanie, împreună cu un plan de cheltuieli. Aceste afirmații fac parte din acuzațiile anchetatorilor și urmează să fie verificate în procedura judiciară.
Legături verificate în patru țări
Anchetatorii afirmă că primele întâlniri ar fi avut loc în București și Argeș, iar altele s-ar fi desfășurat ulterior în Regatul Unit. DIICOT a cerut informații autorităților din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția pentru a urmări transferurile și relațiile dintre persoanele vizate.
Lista oficială a statelor menționate de procurori nu include Austria, deși unele relatări inițiale au făcut referire la Viena. Diferența este importantă într-un dosar aflat încă în anchetă, unde fiecare legătură internațională trebuie confirmată prin documente și răspunsuri oficiale.
Georgescu a ales să nu dea declarații
Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore, iar procurorii au cerut arestarea sa preventivă pentru 30 de zile. La momentul informațiilor disponibile, instanța urma să decidă asupra măsurii solicitate.
El și-a exercitat dreptul la tăcere și nu a făcut declarații cu privire la noile acuzații. Reținerea și cererea de arestare preventivă sunt măsuri procedurale, nu condamnări. Toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.