Uniunea Europeană investește sume impresionante în educație, însă diferențele dintre state sunt uriașe, iar mai mulți bani nu înseamnă neapărat rezultate mai bune la școală. Datele publicate de Eurostat arată că guvernele UE au cheltuit €806 miliarde pentru educație în 2023, echivalentul a 4,7% din PIB-ul blocului comunitar.
România rămâne aproape de coada clasamentului
Ponderea cheltuielilor publice pentru educație a coborât de la 4,96% din PIB în 2014 la 4,65% în 2023. În 2020 ajunsese temporar la 5,02%, în mare parte deoarece economia s-a contractat în pandemie.
Suedia a alocat 6,8% din PIB, iar Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au trecut de 6%. România s-a aflat printre ultimele țări, cu numai 2,97%, urmată îndeaproape de Grecia, cu 3,33%.
Imaginea se schimbă însă când sunt analizați banii disponibili pentru fiecare elev, calculați în PPS, standardul puterii de cumpărare care corectează diferențele de preț dintre țări.
În 2022, Luxemburg cheltuia doar 3,74% din PIB pentru educație, sub media UE de 4,66%, dar ajungea la 18.422 PPS pentru fiecare elev, de peste două ori media europeană de 8.246 PPS. Bulgaria, cu 4,5% din PIB, avea doar 3.097 PPS per elev.
Franța aloca 5,33% din PIB, a cincea cea mai mare proporție din UE, dar numai 8.151 PPS per elev. Italia cheltuia 4,07% și 7.945 PPS, iar Germania, cu 4,79% din PIB, ajungea la 10.363 PPS, cu aproximativ 26% peste media UE. Malta aloca 4,12% din PIB, dar avea cheltuieli per elev peste medie, în timp ce Slovacia, deși aloca o proporție egală cu media UE, cheltuia cu 22% mai puțin per elev.
Testele PISA arată că banii nu sunt totul
Rezultatele OECD PISA 2022, evaluarea internațională a competențelor elevilor de 15 ani la matematică, citire și științe, arată o problemă mai profundă. În UE, 26,2% dintre elevi aveau performanțe scăzute la citire și 29,5% la matematică, față de 18% și, respectiv, 22,1% în 2012.
Estonia avea cea mai mică proporție de elevi cu rezultate slabe la matematică, doar 15%, urmată de Irlanda și Danemarca, cu aproximativ 19-20%. Aceleași trei state se numărau printre cele mai performante și la citire.
Latvia oferă unul dintre cele mai interesante exemple: cheltuia numai 4.999 PPS per elev, cu aproximativ 39% sub media UE, dar avea rezultate peste media europeană atât la matematică, cât și la citire.
Malta cheltuia 9.658 PPS, cu 17% peste medie, însă 32,6% dintre elevi aveau rezultate slabe la matematică și 36,3% la citire. În Cipru, proporția ajungea la 53,2%, iar în Bulgaria la 53,6%.
Pentru Luxemburg și Elveția nu există date PISA comparabile pentru 2022. În 2018, când Luxemburg avea cele mai ridicate cheltuieli per elev, 27,2% dintre adolescenții săi aveau rezultate slabe la matematică și 29,3% la citire.
Franța înregistra 26,9% la citire, peste media UE, Germania era exact la media europeană de 29,5% la matematică, iar Italia ajungea la 29,6%.
Ținta pentru 2030 pare tot mai greu de atins
UE vrea ca până în 2030 proporția elevilor cu rezultate slabe la competențele de bază să scadă sub 15%. Deocamdată, diferențele sociale sunt enorme: 48% dintre elevii din sfertul cel mai dezavantajat socioeconomic au rezultate slabe la matematică, comparativ cu numai 11% dintre cei din sfertul cel mai avantajat.
Raportul Comisiei Europene Investing in Education 2025 estimează și o schimbare demografică majoră. Până în 2030, UE ar urma să aibă cu aproximativ 2,5 milioane mai puțini copii și tineri între 3 și 18 ani decât în 2022, o scădere de 3,5%.
Italia ar putea pierde 13% din populația de vârstă școlară, Grecia 12%, iar Spania 11%. Germania merge în direcția opusă, cu o creștere estimată de 9%.
Dacă bugetele școlare ar ține pur și simplu pasul cu o inflație anuală de 2%, reducerea numărului de elevi ar putea permite creșterea cheltuielilor per elev cu aproximativ 19% până în 2030.
Comisia estimează că ridicarea nivelului competențelor de bază ar putea face ca PIB-ul țărilor europene să fie cu 8-10% mai mare decât nivelul proiectat pentru 2030. Printre soluțiile indicate se numără clase mai mici, predare personalizată, programe școlare modernizate, profesori mai bine pregătiți și condiții de muncă îmbunătățite, precum și folosirea mai eficientă a tehnologiei.