Guvernul are în vedere să facă rost de bani la buget fie prin tăierea unor scutiri fiscale, fie prin majorarea unor contribuții, pentru a finanța uriașa factură a cheltuielilor pe perioada pandemiei.
Presa a scris că se poartă discuții intense pentru planul de reformă a sistemului de asistență socială, care urmează să fie prezentat spre sfârșitul anului, în condițiile în care premierul Boris Johnson, ministrul finanțelor, Rishi Sunak, și ministrul sănătății, Matt Hancock, încearcă să ajungă la un compromis care să fie cât mai puțin dăunător electoral pentru guvern.
Pe de o parte, ar putea fi ridicat de la 23.000 de lire la 100.000 de lire pragul de venituri plus economii personale dincolo de care oamenii au dreptul să ceară asistență socială. A existat și o propunere privind majorarea National Insurance, despre care The Guardian a scris că este susținută de Matt Hancock, însă premierul Boris Johnson s-ar fi opus, dorind să se țină de promisiunea electorală din 2019 de a nu se atinge totuși de principalele taxe și impozite.
În schimb, The Telegraph susține că guvernul are în vedere să schimbe de la toamnă modul de impozitare a pensiilor, urmând să decidă o scădere a cotei neimpozabile din suma totală acumulată pentru pensia individuală (Pensions Lifetime Allowance – LTA) de la 1.073.100 de lire la 800.000 sau 900.000 de lire.
Ministerul Finanțelor pare să pregătească terenul pentru atacarea pensiilor, de data aceasta ca parte a unui pachet de măsuri menite să finanțeze efortul de la buget făcut pe perioada pandemiei”, a comentat Tom Selby, analist la firma de investiții AJ Bell, referindu-se la suma de 355 de miliarde de lire pe care guvernul a împrumutat-o în perioada pandemiei.
La prezentarea din martie a bugetului de primăvară, Rishi Sunak a promis că va îngheța până în aprilie 2026 valoarea curentă a LTA, însă acum guvernul are nevoie de foarte mulți bani în plus, ținând cont că plata pensiilor depinde de triplul mecanism de actualizare („triple lock”), prin care pensia de stat depinde de trei indicatori (creșterea anuală a venitului mediu, creșterea prețurilor de consum sau rata fixă de 2,5%), fiind actualizată în funcție de indicatorul cu valoarea cea mai mare.
Mai precis, la anul ar fi nevoie de 4 miliarde de lire în plus pentru ca pensionarii să-și primească drepturile conform acestui mecanism. Rishi Sunak a declarat în urmă cu câteva zile pentru GB News că triplul mecanism va rămâne în continuare în vigoare, în ciuda sumelor mari care vor trebui alocate de la buget.
Potrivit The Telegraph, pe lângă micșorarea LTA, Sunak ar mai avea în vedere și alte două metode de a tăia din veniturile viitorilor pensionari. Una este plafonarea pentru toată lumea la 30% a scutirii fiscale pentru contribuțiile la pensii, ceea ce ar afecta aproape 5 milioane de angajați cu venituri mai mari, care primesc scutiri de 40%, descurajându-i să mai economisească pentru pensii. Cealaltă metodă ar fi o schimbare a modului de taxare pentru contribuțiile angajatorilor, care ar face ca peste 10 milioane de oameni să piardă zeci de mii de lire care în mod obișnuit ar fi fost direcționate de angajator pentru pensiile lor.
„În esență, ceea ce urmează să facă reforma sistemului de asistență socială este să transfere unele resurse administrate privat spre unele administrate public. Această schimbare va fi costisitoare, iar costurile probabil vor escalada, pentru că populația îmbătrânește”, a declarat pentru The Guardian o sursă din guvern.
Constantin Bunea © 23.06.21