COVID-19 și provocările izolării: sănătatea mintală în timpul crizei

Pandemia de Coronavirus a declanșat o serie de măsuri restrictive severe în majoritatea țărilor afectate. Efectele asupra economiei globale dar și asupra psihicului miliardelor de persoane afectate sunt încă greu de cuantificat.

Criza actuală este fără precedent și este dificil încă de stabilit amploarea consecințelor asupra psihicului uman. Există studii care au analizat situații similare. Conform acestora, izolarea și provocările prin care oamenii trec acum pot declanșa sau agrava afecțiuni psihice. De la cele relativ ușor de tratat până la depresii puternice sau traume precum sindromului post-traumatic (PTSD în engleză – post traumatic stress disorder).

Această afecțiune psihologică (PTST) este caracterizată prin simptome precum: hiper-vigilență (stare continuă de alertă), episoade în care amintiri legate de momentul traumei revin obsesive / incontrolabile, coșmaruri. Toate acestea pot să dureze mulți ani de la încetarea episodul traumatic. 

Iată ce informații puteți afla în articolul de față: (dacă faceți click pe oricare dintre subtitlurile de mai jos veți fi redirecționați la capitolul corespunzător).

Provocările izolării

Am supraviețuit și ne-am dezvoltat ca specie datorită rețelelor noastre sociale: familii, triburi, comunități etc. Suntem programați psihologic și biologic să fim conectați cu aceste rețele sociale. Avem nevoie de proximitatea altor oamenii și de contact fizic încă de la cele mai fragede vârste. Atât de mult încât bebelușii care nu au parte de contact uman suficient (nu sunt ținuți în brațe sau mângâiați) în primele săptămâni după naștere riscă grave probleme de sănătate, tulburări psihice și pot chiar să își piardă viața.

Singurătatea implicată de măsurile luate contra Coronavirus ne afectează atât sănătatea fizică cât și cea psihică – poate duce la slăbirea sistemului imunitar, scăderea rezistenței la stres și chiar la instalarea depresiei. Conform unui sondaj realizat recent în Marea Britanie,  67% dintre britanicii cu vârste intre 18 și 34 de ani și 54% dintre cei cu vârste intre 55 și 75 de ani care au răspuns chestionarului au declarat că le este foarte greu să își păstreze optimismul și energia.

Echipa medicală de la Spitalul Obregia din București a creat o listă de tulburări psihice care se pot declanșa în contextul pandemiei COVID-19 dar și câteva sfaturi utile despre cum să le facem față:

Atacurile de panică și tulburarea de panică

Puteți recunoaște un atac de panică prin câteva simptome caracteristice: senzația puternică de pierdere a controlului, bătăi rapide ale inimii (palpitații), transpirație abundenta și bruscă, tremurat, senzație de frig sau căldură puternică, senzația de sufocare, greață, dureri de cap etc.

Atacurile de panică pot fi moștenite genetic sau pot fi cauzate de un stres puternic, de schimbări ale modului de funcționare a unor părți ale creierului sau de un temperament mai sensibil la stres sau predispus la emoții negative.

În general, majoritatea dintre noi experimentăm astfel de momente o dată sau de două ori în viață. De obicei problema încetează de la sine sau odată cu dispariția factorului stresant. Dacă vă confruntați cu episoade recurente și frecvente atunci poate fi vorba despre ceea ce medicii numesc tulburare de panică. E vorba de „o tulburare de anxietate caracterizată prin atacuri de panică recurente, precedate și urmate de anxietate anticipatorie.”

Anxietatea în vreme de Coronavirus

Deși o anumită stare de neliniște este firească în această perioadă, dacă vă confruntați frecvent cu episoade puternice și persistente de îngrijorare profundă și frică greu de gestionat, este posibil că vă confruntați cu o anxietate.

Printre simptomele clasice se numără:

  • stare de încordare sau nervozitate
  • palpitații
  • respirație rapidă (hiperventilație)
  • transpirație
  • tremurat
  • senzație de oboseală
  • dificultăți de concentrare sau imposibilitatea de a vă gândi la altceva decât la ceea ce vă îngrijorează
  • probleme cu somnul
  • probleme gastrointestinale (crampe, diaree etc.)

Medicii de la spitalul Obregia au idenficat anxietatea de sănătate și tulburarea de anxietate generalizată ca fiind cele mai frecvente în această perioadă de izolare impusă de Coronavirus.

Tulburarea depresivă

Se referă la un tip de tristețe sau durere psihică mult peste nivelul considerat normal ca răspuns la dificultățile generale ale vieții. Un număr tot mai mare de persoane suferă de depresie la nivel global. Numai în Statele Unite, de exemplu, 10 % din populație suferă de ea. Printre simptomele depresiei se numără:

  • gânduri negative constante
  • un sentiment acut al lipsei de speranță
  • oboseală sau lipsă de energie
  • limitarea contactelor sociale
  • incapacitatea de a mai lucra
  • gânduri suicidare

Puteți descarcă de aici un ghid practic cu sfaturi utile realizat de o echipă de psihologi și tradus în limba română.

Deteriorarea relațiilor de cuplu și creșterea numărului divorțurilor 

Într-un articol publicat de Bloomberg Businessweek autorul citează un avocat din Beijing al cărui număr de cazuri de divorț a crescut cu 25% ca urmare a izolării forțate impuse de autoritățile chineze în primele luni ale acestui an.

Așa cum au dovedit o serie de studii făcute în contextul unor situații similare (precum pandemia SARS din 2002 – 2003), efectele psihologice și economice continuă și după încetarea pandemiei Coronavirus. Un astfel de studiu a arătat că, la un an după sfârșitul epidemiei SARS care a infectat peste 6000 de persoane și a ucis mai mult de 600 în China și Hong Kong, supraviețuitorii încă raportau un nivel crescut de stres, depresie și anxietate.

Primele semne ale unei creșteri a numărului divorțurilor ca o consecință a pandemiei COVID-19 încep deja să se simtă și în S.U.A. Deși cererile de divorț nu pot fi depuse încă formal întrucât autoritățile care se ocupă cu procesarea acestora au birourile închise în aceasta perioadă, tot mai mulți avocați americani specializați în divorțuri vorbesc despre un număr crescut de clienți care și-au manifestat deja intenția de a depune astfel de cereri.

De asemenea, în Turcia, în doar trei luni, numărul cererilor de divorț a crescut de patru ori – foarte probabil ca urmare a faptului că, aproape peste noapte, cuplurile s-au văzut forțate să trăiască împreună perioada de izolare.

O perspectivă interesantă vine din partea cercetătoarei Catherine Cohan de la universitatea americană Penn State care este și co-autoarea unui studiu despre efectul pe care l-a avut atacul terorist din 11 septembrie 2011 asupra ratei divorțurilor.

Comparând pandemia COVID-19 cu alte dezastre (atacuri teroriste, dezastre naturale etc.), cercetătoarea se așteaptă la o creștere a numărului de divorțuri dar, în același timp, și a căsătoriilor / nașterilor.

În cadrul unui alt studiu realizat de Catherine Cohan, de data aceasta despre efectele uraganului Hugo care a lovit coasta de sud-est a Statele Unite în 1989, observațiile au indicat o creștere generală a deciziilor importante cum ar fi căsătoria, aducerea pe lume a unui copil sau ieșirea dintr-o căsnicie nefericită.

Sănătatea mintală în perioada Coronavirus

  • Legătura cu natura: ieșiți din casa cât de des posibil, chiar dacă vă este permis să vă deplasați doar pe distanțe scurte. O plimbare scurtă prin cartier vă poate ajuta să diminuați sentimentul privării de libertate care vine la pachet cu interdicția de a circula și va fi cu siguranță binevenită și pentru sănătatea fizică. Chiar și numai 10 minute petrecute afară, în natură, pot reduce nivelul de cortizol (numit și hormoul stresului) din sânge și vă pot ajuta să recăpătați o stare de calm.
  • Socializați cu vecinii. Profitați de ocazie pentru a vă cunoaște mai bine vecinii – dacă nu vă puteți vedea familia sau prietenii, o conversație peste gard sau de pe balcon cu un vecin poate diminua sentimentul de izolare și singurătate. 
  • Folosiți camera telefonului mobil sau a laptopului atunci când vorbiți cu familia sau prietenii – chiar dacă uneori tehnologia nu este chiar la înălțime, ajută să mai vezi fețele celor dragi fie ele și pixelate.
  • Limitați consumul de știri. Chiar dacă este important să fim la curent cu noutățile în acesta perioadă în care totul se schimba foarte repede, consumul exagerat de știri și articole pe tema pandemiei COVID-19 pot să crească nivelul de anxietate și stres. Ca variantă alternativă puteți să alegeți să limitați consumul de știri la, de exemplu, 30 de minute pe zi – eventual dimineața, pentru a nu vă indispune sau îngrijoră excesiv seara, înainte de culcare. De asemenea, este esențial să vă informați din surse oficiale sau de încredere cum ar fi site-ul Guvernului UK sau cel al sistemului britanic de sănătate (NHS). Pentru contextul global al pandemiei COVID-19, consultați site-ul Organizației Mondiale a Sănătății (WHO). Iar dacă doriți să rămâneți la curent cu ce se întâmplă în România, vă recomandăm site-ul Ministerului Sănătății sau al Ministerului Afacerilor Interne.
  • Limitați timpul petrecut pe rețelele de socializare. Chiar dacă este important și sănătos atât să ne continuăm activitatea profesională de acasă și nu din birou cât și să păstram legătura cu cei dragi, numărul tot mai mare de conversații de pe Whatsapp, Skype, Teams, Facebook etc. pot rezulta în oboseala psihică semnificativă. Dacă adaugăm la aceasta și consumul excesiv de postări de pe Facebook, Instagram și altele asemenea, efectele negative cresc simțitor.
  • Stabiliți o rutină – indiferent de contextul actual în care vă aflați (lucrați de acasă, sunteți în șomaj tehnic sau v-ați pierdut slujba), este esențial să vă structurați ziua și să încercați să păstrați cât mai multe din activitățile pe care le făceați în trecut. Dacă obișnuiați să ieșiți în oraș sau la masă cu prietenii, mutați întâlnirile cu ei în online – puteți în continuare să mâncați împreună (doar că nu în aceeași încăpere) în timp ce mai schimbați noutăți pe Zoom. 

Dacă mergeați la sală sau făceți sport în aer liber, puteți să vă păstrați în formă cu ajutorul programelor de sport concepute pentru a fi făcute în casă.

Iată o listă cu câteva resurse gratuite care v-ar putea fi de folos:

Câteva organizații nonguvernamentale din UK au deschis linii telefonice gratuite pentru cei care au nevoie de sprijin psihologic:

Câteva resurse din România:

  • Proiectul depreHUB – o echipa de 30+ psihologi și voluntari răspund non-stop la numărul gratuit 0040 (0)374 456 420
  • Fundatia Bonus Pastor (ședințe gratuite de consiliere)
  • Helpline oferit de Spitalul Obregia: +40 (031) 0103, zilnic intre orele 10 – 19

Efectul de bumerang

Un sfat pe care psihologii îl oferă des celor care sunt afectați de depresie este acela de face ceva pentru a veni în ajutorul unei persoane care are nevoie de noi. Când încetăm să fim constant îngrijorați sau întristați de propriile probleme, oricât am fi de îndreptățiți, și facem un gest pozitiv pentru altcineva acest lucru se transforma într-o experiență benefică inclusiv pentru noi. 

Depresia este strâns legată de respectul de sine, de imaginea pe care o avem despre noi înșine. Cei care luptă cu această afecțiune reușesc cu greu să aibă o imagine pozitivă despre sine: au tendință să se învinovățească excesiv atunci când ceva nu merge, își închipuie că ceilalți nu îi plac, se gândesc des la ce au făcut greșit, cred că sunt mai puțin valoroși decât ceilalți etc.

Aceste două elemente – predispoziția la depresie și imaginea de sine – par să se influențeze reciproc. Dacă unul dintre ele se îmbunătățește, la fel se va întâmpla și cu cel de-al doilea, prin corelație.

Un studiu recent a comparat două modalități de a îmbunătăți imaginea de sine a unor adulți care sufereau de depresie și / sau anxietate. Un prim grup s-a concentrat pe obiective care țineau de imaginea de sine, încercând să evite situațiile în care se simțeau vulnerabili în timpul interacțiunilor sociale și, în același timp, să câștige aprobarea celor cu care interacționau.

În acest sens încercau, de exemplu, să evite să își arate punctele slabe și să facă în așa fel încât ceilalți să le observe părțile pozitive.

Cel de-al doilea grup a adoptat o strategie diferită –  ei s-au străduit să fie cât mai puțin egoiști și să îi ajute ce cei din jur.

Cercetătorii care s-au ocupat de studiu au măsurat cât de mult s-au concentrat participanții pe obiectivele stabilite măsurând în același timp și simptomele asociate depresiei și anxietății alături de nivelul de conflict manifestat în relațiile cu alte persoane. 

Rezultatele acestor măsurători au arătat că reprezentanții primului grup (cei care s-au concentrat pe imaginea pe care o proiectau despre sine) au suferit o intensificare a simptomelor de depresie și anxietate în timpul celor șase săptămâni în care s-a derulat studiul; de asemenea, relațiile acestora cu cei din jur au fost mai conflictuale.

În contrast, membrii celui de-al doilea grup (cei care s-au purtat altruist) s-au bucurat de diminuarea simptomelor și de o scădere a nivelului de conflict în relațiile cu ceilalți.

La ceva timp de la finalizarea acestui studiu, cercetătorii s-au întors la grupurile inițiale și au cerut celor apropriați participanților la studiu (partenerului de viață, membrilor familiei sau prietenilor) să evalueze imaginea de sine a participanților și măsură în care aceștia dovedesc compasiune față de cei din jur.

Scorurile oferite de apropiații participanților au fost corelate cu analizate cu măsura în care familia sau prietenii evaluau calitatea relației lor cu subiecții primului studiu.

Concluzia a fost că relația cu familia / cei apropiați este și ea influențată de modul în care ne folosim energia sau aspectele pe care alegem să ne concentrăm atenția.

Cu alte cuvinte, atunci când trecem prin perioade dificile și ne simțim anxioși sau deprimați, este mai util să încercam să fim de ajutor cuiva decât să ne afundam în sentimente negative. Cu siguranță efectele pozitive ale acestei strategii pot fi simțite și de cei care nu suferă de forme clinice ale acestui gen de afecțiuni. Nu e nevoie să fim diagnosticați ca suferind de depresie sau anxietate ca să simțim efectele pozitive ale lui unui gest simplu de compasiune făcut pentru o altă persoană.

Mirela Slușaru © Diaspora-UK


CITEȘTE ȘI...

Close
Close