Cresc temerile privind o perioadă grea în economia Marii Britanii

Problemele din lanțul de aprovizionare și creșterile de prețuri au crescut temerile că economia UK se îndreaptă spre o perioadă cu creștere zero și inflație mare, cunoscută sub numele de stagflație și pe care Regatul Unit a mai cunoscut-o în anii ’70.

Ultimul sondaj lunar al Institute of Directors a relevat că încrederea companiilor din UK s-a prăbușit brusc în septembrie, de la +22 de puncte în august la -1 punct, ceea ce înseamnă că percepția companiilor s-a întors la atitudinea pesimistă din februarie, când economia era închisă din cauza carantinei generale.

Climatul de afaceri s-a deteriorat puternic în ultimele săptămâni. După o perioadă de optimism la începutul verii, patronii de companii mici și mijlocii din UK sunt acum mult mai puțin încrezători în perspectiva economiei”, a declarat marți Kitty Ussher, economist-șef al IoD, citată de The Guardian.

Mulți dintre cei chestionați în sondaj se așteaptă mai curând la majorări de costuri pentru 2022 decât la creșteri de venituri, mai ales după ce guvernul a anunțat viitoarea majorare a contribuției pentru National Insurance, care descurajează noile angajări exact acum când se termină perioada de „furlough”, afirmă Ussher.

După o scădere cu 1,4% în primele trei luni ale anului, economia a crescut în al doilea trimestru cu 5,5%, cifră record, iar Oficiul Național pentru Statistică a anunțat recent că rezultatele pentru al doilea trimestru au fost mai bune decât așteptările, care vedeau o creștere de 4,8%.

Principalele elemente ale creșterii care au mers mai bine decât așteptările au fost însă cheltuielile guvernamentale, care au crescut cu 8,1% în al doilea trimestru, investițiile companiilor, care au crescut cu 4,5%, și exporturile, care au crescut cu 6,2%, în timp ce importurile s-au redus cu 2,4%.

„De asemenea, în privința consumului, oamenii au economisit mai puțin și au cheltuuit mai mult decât se estimase, pentru cumpărături, ieșiri în oraș și călătorii cu mașina personală”, a comentat Jonathan Athow, director adjunct în cadrul ONS.

Ulterior însă, impulsul pozitiv din economie s-a redus, odată cu creșterea infectărilor, care a dus la intrarea în izolare a unui mare număr de persoane, a descurajat din nou intenția de consum și a pus în evidență deficitele de forță de muncă din diverse sectoare. În iulie, economia a crescut cu numai 0,1%, sub estimări și mult sub creșterea de 1% din iunie.

Ultimele date de la ONS arată acum că locurile de muncă vacante din transporturi, logistică și depozitare depășesc cu 350% nivelul dinainte de pandemie. Combinația dintre deficit de forță de muncă, probleme în asigurarea de mărfuri și servicii și majorarea costului vieții îi face acum pe economiști să se teamă de o iarnă caracterizată de stagflație, adică o perioadă de creștere economică minimă și inflație maximă, de genul celei cu care UK a mai avut de-a face în anii ’70.

Shevaun Haviland, director general al British Chambers of Commerce (BCC), consideră că guvernul trebuie să colaboreze cu companiile în așa fel încât să evite un astfel de efect al pandemiei și al Brexit asupra economiei.

Nu e vorba numai de criza de forță de muncă. Prețul energiei, al materiilor prime și al transportului a crescut puternic. Durează mai mult să transporți mărfurile peste graniță, iar companiile vor avea de suportat taxe mai mari  de la anul. Una din aceste probleme ar fi dificilă, dar dacă se adună toate, e greu de prevăzut ce se paote întâmpla peste iarnă”, afirmă Haviland.

Augustin Sturza © 06.10.21


CITEȘTE ȘI...

Close
Close