Cum încearcă guvernul britanic să ajute studenții din UK

Guvernul se pregătește să plafoneze creșterea dobânzii maxime care se plătește pentru creditele de studii, ceea ce ar putea însemna economii de sute de lire la plata ratelor, importante într-o perioadă când populația întâmpină dificultăți din cauza scumpirii energiei și a celor mai multe produse și servicii.

Din luna septembrie, rata maximă a dobânzii pentru creditele de studii urmează să crească de la 4,5% la 12%, ca efect al recalculării în funcție de inflație, însă guvernul are în vedere să împiedice această creștere, transmite iNews.

Luna trecută, Institute for Fiscal Studies (IFS) a avertizat că dobânda pentru creditele de studii va fi majorată puternic pentru o serie de absolvenți din Anglia și Țara Galilor, din cauza inflației mari. Aceasta se întâmplă pentru că la creditele de studii dobânda se calculează în funcție de indicele din luna martie al prețurilor cu amănuntul (RPI, retail price index), adică 6%, la care se adaugă un anumit procent care depinde de momentul începerii studiilor.

Rata maximă a dobânzii, pentru absolvenții care au luat credite de studii din 2012 până acum și câștigă venituri de peste 49.130 de lire pe an, va crește de la 4,5% la 12% pentru o perioadă de șase luni, din septembrie 2022 până în februarie 2023. În același timp, pentru absolvenții care au venituri mici, dobânda va crește de la 1,9% la 9%.

Aceasta înseamnă că pentru un credit de studii în valoare de circa 50.000 de lire, un absolvent cu venituri mari va avea de plătit dobânzi de circa 3.000 de lire pe o perioadă de șase luni – mai mult decât ar plăti de obicei cineva care câștigă de trei ori mai mult decât salariul mediu al unui absolvent recent. Dobânda va crește suma totală datorată, însă nu și sumele pe care absolventul trebuie să le plătească lunar și care sunt legate de nivelul veniturilor lui.

Absolvenții cu veniturile cele mai mari sunt cei mai afectați atunci când dobânda crește, fiindcă ei își plătesc de obicei cel mai conștiincios ratele înainte de termenul de 30 de ani de la care creditele rămase neachitate se prescriu, adică nu mai sunt socotite drept restante.

iNews precizează că nu este clar ce formă va lua ajutorul dat de guvern pentru a limita creșterea dobânzii. Una din opțiuni, propusă de IFS, este să se recurgă la o măsură de plafonare deja existentă și care prevede că dobânda la creditele de studii nu poate fi majorată mai mult decât „dobânzile care predomină pe piață”.

Ministerul Educației interpretează asta drept o plafonare la nivelul mediu al creditelor comerciale date de bănci, care a fost în martie de 6,1%. Fixarea dobânzii în jur de 6% la creditele de studii ar însemna că datoria unui absolvent cu un credit de 50.000 de lire ar crește cu numai 1.600 de lire din septembrie până în februarie. Altă variantă ar fi să se readucă plafonul la nivelul dinainte de 2012 al dobânzii de referință a băncii centrale.

„Cred că prima grijă a guvernului trebuie să fie schimbarea modului cum funcționează acest plafon. Ratele dobânzilor la creditele de studii trebuie să fie reduse și relativ stabile”, spune Ben Waltmann, economist la IFS.

În 2018, guvernul a lansat o revizuire a sistemului de credite de studii, în urma apelurilor de a se abandona folosirea RPI în favoarea indicelui prețurilor de consum (CPI – consumer price index), care de obicei este mai mic decât RPI. În ianuarie 2021, guvernul a decis să amâne însă discuția, motivând că trebuie să se concentreze pe combaterea pandemiei.

Eva Iorga © 21.05.2022


CITEȘTE ȘI...

Close
Close