La aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România are o poveste cu două viteze: economia și nivelul de trai au avansat puternic, însă educația, migrația și finanțele publice păstrează vulnerabilități serioase. Acesta este tabloul din studiul „20 de ani de România în UE – Reușite și eșecuri. O analiză comparativă”, realizat de Rethink România, care compară țara cu Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria până în 2025.
Consumul și productivitatea au accelerat
Consumul individual a urcat de la 43,3% din media UE în 2006 la 86,2% în 2025. Aproape dublarea, raportată la media europeană, este cea mai rapidă recuperare dintre cele șase state. PIB-ul nominal pe locuitor a crescut cu aproape €6.000, de la €7.230 la €13.190. Ajustat la puterea de cumpărare, indicatorul a atins 78% din media europeană, față de 55% în 2014.
Productivitatea muncii a urcat cu 38% în ultimul deceniu, cea mai mare creștere din grupul analizat. Și mobilitatea s-a schimbat radical: aeroporturile românești au deservit peste 26 de milioane de pasageri în 2025, după un avans de 378,9% față de 2007, adică aproape de cinci ori mai mult. Raportul leagă această evoluție de creșterea veniturilor și de integrarea mai puternică a românilor în piața europeană.
Școala, marea restanță
România este ultima dintre cele șase țări la aproape toți indicatorii educației. Doar 22,6% dintre românii de 30-34 de ani aveau studii universitare finalizate în 2025, față de 45,6% media UE și 48,3% în Polonia. Aproximativ unul din șase elevi părăsește timpuriu școala, cea mai ridicată rată din Uniune; Polonia a coborât sub 5%. La testele PISA, România se află pe penultimul loc din grup, înaintea Bulgariei, la matematică, citire și științe.
Diaspora mare, dezechilibre pe măsură
Diaspora rămâne cea mai mare din UE: 3,1 milioane de români trăiau în 2023 într-un alt stat membru, iar cu cei din Regatul Unit totalul ajunge la aproape 3,8 milioane, echivalentul a 16-20% din populația țării. Plecările s-au redus după 2019, iar studiul observă prime semne de repatriere.
Speranța de viață a ajuns la 76,6 ani în 2024, iar riscul de sărăcie ori excluziune socială a coborât de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025. Coeficientul Gini a fost 28, sub media UE de 29,2. Totuși, deficitul comercial al bunurilor a atins circa €33,4 miliarde în 2024, iar datoria publică, de numai 12% din PIB la aderare, se apropie de 60%, un semnal greu de ignorat.