Aproape o treime din populația României își avea domiciliul sau reședința în afara țării la sfârșitul anului 2021, iar UK era a treia țară de destinație pentru românii care au ales să trăiască în străinătate, reiese din datele Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP).
Un număr de 5.705.942 români locuiau în străinătate la sfârșitul anului 2021, reiese din cele mai recente date statistice puse la dispoziție de autoritățile statelor de reședință responsabile de evidența străinilor și transmise misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României.
Principalele zece state în care sunt înregistrați românii sunt: Italia (1.137.728 cetățeni cu domiciliul sau reședința în străinătate la sfârșitul anului 2021), Spania (1.087.923), Marea Britanie (949.810), Germania (826.154), SUA (464.814), Canada (238.050), Belgia (135.917), Austria (131.824), Irlanda (125.077) și Franța (106.464).
Cu un număr de cetățeni români mai mic de 100.000, dar peste 10.000 sunt menționate apoi pe listă Cehia, Grecia, Olanda, Ungaria, Cipru, Danemarca, Australia, Portugalia, Suedia, Elveția, Serbia și Norvegia.
Cu un număr de cetățeni români mai mic de 10.000, dar peste 1.000 sunt menționate apoi pe listă Slovacia, Luxemburg, Iordania, Polonia, Bulgaria, Japonia, Malta, Turcia, Liban, Republica Moldova și Qatar. În Republica Moldova figurau ca înregistrați astfel 1.121 cetățeni români, iar în Ucraina 978.
Datele au fost furnizate de DRP și de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București, într-un comunicat emis ca răspuns la o interpelare a senatorului PNL Ioan Bumb. Potrivit site-ului Inpolitics.ro, care preia comunicatul, aceste cifre nu îi includ și pe românii care au obținut cetățeniile statelor respective, pentru că ei sunt radiați automat din bazele de date ale statelor respective ca cetățeni străini.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni estimează și numărul de români din comunitățile istorice, respectiv circa 450.000 în Ucraina, 300.000 în Serbia, 250.000 în Bulgaria, 25.000 în Ungaria, 150.000 în Macedonia de Nord, 250.000 în Albania, 100.000 în Grecia și 20.000 în Kazakhstan.
În context, DRP îi anunță pe toți românii din diaspora că a publicat spre consultare vineri, 10 februarie, Ghidul de finanțare nerambursabilă 2023.
Noua ediție a Ghidului conține noutăți și modificări pe care DRP îi invită pe românii din diaspora să le consulte și să transmită observațiile, sugestiile și completările pe care le consideră necesare la adresa de e-mail specificată pe pagina instituției unde sunt publicate toate documentele Ghidului.
Documentul este în consultare publică timp de 10 zile calendaristice, până la 20 februarie 2023.
Programele de finanțare ale DRP se referă la următoarele trei arii de activitate:
- # Educaţie – păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice a românilor de pretutindeni şi formarea noii generaţii, care să reprezinte România şi interesele româneşti în străinătate. Plafonul maxim acordat pentru proiectele depuse în cadrul acestui program este 500.000 lei pe proiect.
- # Cultură – păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din vecinătate şi din diaspora, precum şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării. Plafonul maxim acordat pentru proiectele depuse în cadrul acestui program este 500.000 lei pe proiect.
- # Societatea civilă – sprijinirea, consolidarea şi extinderea mediului asociativ în comunităţile locuite de români şi solidaritatea pe care societatea civilă o generează în rândul comunităţilor de români. Plafonul maxim acordat pentru proiectele depuse în cadrul acestui program este 500.000 lei pe proiect.