România va pierde cel puțin €770 de milioane din fondurile europene pentru redresare, după ce partidele politice nu au reușit să ajungă la un acord privind reforma salarizării bugetarilor până la termenul-limită de 31 august 2026, potrivit Euronews.
Banii vor fi scăzuți din cele €8,44 miliarde pe care România încă trebuie să le primească. Această sumă reprezintă aproximativ 40% din valoarea de €21,41 miliarde a actualului Plan Național de Redresare și Reziliență.
Calculul final al pierderilor va fi făcut de Comisia Europeană după analizarea ultimei cereri de plată a României, care trebuie transmisă până la sfârșitul lunii septembrie.
Legea salariilor, miza de €770 de milioane
Principala problemă este noua lege a salarizării în sectorul public, parte din reforma prevăzută în PNRR. Sistemul ar trebui să reducă inegalitățile salariale, să limiteze anumite privilegii și să creeze reguli mai uniforme pentru plata angajaților statului.
Președintele Nicușor Dan a declarat că proiectul era aproape finalizat din punct de vedere tehnic și ar putea fi adoptat până la sfârșitul anului. El a descris reforma drept un subiect complicat, cu implicații sociale și economice importante.
Sindicatele s-au opus însă unor prevederi, avertizând că anumite categorii de angajați ar putea pierde bani și că ajustările salariilor în funcție de inflație nu ar fi suficiente. Pe 25 august, mai multe federații sindicale au protestat în fața Ministerului Muncii, cerând salarii minime mai mari și reluarea negocierilor colective.
România a ratat și câteva obiective mai mici din PNRR, inclusiv reforme legate de decarbonizare.
PSD și PNL își pasează responsabilitatea
Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a acuzat PSD că a blocat reforma și că a făcut sindicatelor promisiuni incompatibile cu situația financiară a țării.
PSD respinge acuzațiile și susține că responsabilitatea aparține PNL, lui Ilie Bolojan și lui Pîslaru, pe care îi acuză că au ținut proiectul departe de dezbaterea publică și nu au obținut acordul sindicatelor.
Guvernul lui Ilie Bolojan s-a prăbușit în mai, după o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR.
O altă tranșă ar putea fi pusă sub semnul întrebării
Un nou risc vine din controversata lege a integrității, adoptată înainte de termenul european. Actul include un amendament care l-ar putea înlătura pe Dominic Fritz din funcția de primar al Timișoarei.
Grupurile Partidului Popular European și Renew Europe din Parlamentul European au criticat prevederea, avertizând asupra aplicării sale retroactive. Comisia Europeană a confirmat că va verifica această lege în cadrul evaluării celei de-a șasea și ultimei cereri de plată. Dacă Bruxelles-ul decide că jalonul nu respectă standardele europene privind statul de drept, România ar putea pierde fonduri suplimentare.