Europa se confruntă cu una dintre cele mai importante schimbări demografice din ultimele decenii. În timp ce guvernele încearcă să convingă familiile să aibă mai mulți copii prin bani, concedii parentale și servicii de îngrijire subvenționate, tot mai mulți tineri amână momentul în care devin părinți.
În 2024, în Uniunea Europeană s-au născut aproximativ 3,55 milioane de copii, cu 3,3% mai puțini decât în 2023. Rata totală a fertilității a coborât la 1,34 copii per femeie, cel mai scăzut nivel din 2001. Pragul considerat necesar pentru înlocuirea generațiilor este de aproximativ 2,1 copii per femeie.
„Bebelușii nu sunt o prioritate”
În Marea Britanie, fenomenul este explicat fără ocolișuri de editorialista Esme Gordon Craig, în vârstă de 25 de ani. Ea spune că nu este responsabilitatea generației Z să se asigure că se nasc suficienți copii și explică faptul că, pentru ea, două lucruri lipsesc: un partener stabil și siguranța financiară.
Rata fertilității britanice a ajuns la 1,39 copii per femeie în 2025, potrivit datelor citate în presa britanică. În plus, aproximativ o treime dintre tinerii britanici cu vârste între 18 și 29 de ani nu au avut niciodată o relație.
Cercetătoarea Camilla Cavendish, autoarea cărții „Generation Maybe: Why We’re Having Fewer Children, and What It Means for Us All”, vorbește despre o „criză de romantism”. Printre cauze se află „relațiile fără obligații”, dificultățile economice, locuințele scumpe, presiunile profesionale, aplicațiile de dating și o scădere a încrederii în viitor.
Cavendish consideră că amploarea actualului declin demografic este comparabilă, prin dimensiunea schimbării, cu ceea ce s-a întâmplat în timpul Morții Negre din secolul al XIV-lea. Ea subliniază însă că fenomenul nu poate fi explicat printr-o singură cauză.
Când maternitatea afectează cariera
Un alt obstacol este ceea ce presa franceză numește „penalizarea mamelor”. Unele femei se întorc din concediul de maternitate și constată că au pierdut responsabilități, nu mai sunt invitate la anumite întâlniri sau întâmpină dificultăți în obținerea unei promovări.
În anumite situații, venitul total al unei femei poate scădea cu până la 40% după nașterea unui copil. Pentru o generație care se confruntă deja cu chirii ridicate, locuințe greu accesibile și nesiguranță profesională, perspectiva unei asemenea „penalizări” poate conta enorm.
Nici modelul scandinav nu a oprit declinul
Țările nordice sunt de mult timp prezentate drept exemple pentru politicile favorabile familiei: concedii parentale generoase, îngrijirea copiilor finanțată public și diverse forme de sprijin financiar.
Totuși, fertilitatea continuă să scadă. În Suedia, de exemplu, rata fertilității a ajuns la cel mai scăzut nivel de când există înregistrări, în pofida concediilor parentale generoase și a serviciilor de îngrijire puternic subvenționate.
Profesorul Rune Lindahl-Jacobsen, care conduce un studiu național privind declinul fertilității, atrage atenția că multe politici sunt orientate spre persoane care au devenit deja părinți sau au decis deja să aibă copii. Pentru un tânăr de 20 și ceva de ani care încă nu știe dacă își poate permite o familie, problema este mai largă: serviciul, locuința, relația și sentimentul general de stabilitate.
România pierde copii într-un ritm alarmant
România oferă unul dintre cele mai clare exemple ale schimbării demografice. În 2025 au fost înregistrate aproximativ 145.700 de nașteri, cel mai mic număr din 1930, potrivit datelor INS. Rata natalității a coborât la 6,7 nașteri la 1.000 de locuitori, față de 9,4 cu un deceniu înainte. (RRI)
Eurostat arată că România a avut în 2024 una dintre cele mai puternice scăderi ale fertilității din UE: de la 1,54 copii per femeie în 2023 la 1,39 în 2024. A fost cea mai mare scădere anuală dintre statele membre.
Paradoxal, româncele sunt printre cele mai tinere mame din Uniunea Europeană. În 2024, vârsta medie la nașterea primului copil era de 27,2 ani în România, față de 29,9 ani la nivelul UE. În Italia, media ajungea la 31,9 ani.
Ungaria a pus accentul pe bani, dar problema persistă
Ungaria a construit în ultimii ani o politică familială amplă, bazată inclusiv pe transferuri financiare și stimulente pentru familii. Totuși, analize citate de Portfolio arată că asemenea măsuri pot influența natalitatea, dar nu s-au dovedit capabile să inverseze permanent și semnificativ fertilitatea scăzută.
Problema poate fi și una de priorități. Cariera, călătoriile, divertismentul și dorința de autorealizare concurează cu decizia de a avea copii. Iar dacă tinerii sunt deja nesiguri în privința locului de muncă, locuinței sau relației, banii oferiți după apariția copilului nu rezolvă neapărat motivele pentru care copilul nu apare în primul rând.
Polonia, o excepție
Există totuși și excepții. În Polonia, datele statistice indică o stabilizare după ani de scădere. Aproximativ 20.000 de copii s-au născut în iunie 2026, iar numărul nașterilor lunare a rămas relativ constant în prima parte a anului.
Totuși, nivelul fertilității rămâne foarte scăzut, iar această stabilizare nu înseamnă încă o revenire demografică.
La nivel european, problema este deja vizibilă în structura populației. În 2024, rata brută a natalității în UE era de numai 7,9 nașteri la 1.000 de locuitori, iar rata schimbării naturale a populației era de -2,8 la 1.000, ceea ce înseamnă că au murit mai mulți oameni decât s-au născut.
În același timp, vârsta mediană a populației UE a crescut de la 39,3 ani în 2004 la 44,7 ani în 2024. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri, de 8,4 ani în două decenii.
Numărul copiilor români continuă să scadă: la 1 ianuarie 2026, România avea aproximativ 3,67 milioane de persoane sub 18 ani, cu 886.800 mai puține decât în 2006.
Dacă vă gândiți la întemeierea unei familii în UK, vă invităm să citiți și articolul nostru despre nașterea în Marea Britanie și în România.