Posibilitatea recuperării unei părţi din taxele plătite de-a lungul unui an financiar oferită de sistemul fiscal britanic este atractivă atât pentru cei care muncesc, cât şi pentru profitori.
Constructorii români care muncesc pe şantierele de pe întinsul Regatului Unit se bucură cel mai mult, odată cu încheierea fiecărei perioade anuale fiscale care are loc, an de an, la 5 aprilie. Pentru că ei s-au obişnuit ca, după această dată, să primească bani de la statul britanic. Odată cu completarea aşa-numitului formular de Tax Return, în timp ce mulţi dintre contribuabilii britanici sunt puşi la plata unor taxe, lucrătorii constructori care au statut de „self-employed” recuperează o parte din banii plătiţi sub formă de impozit fiscului, timp de 12 luni.
Această realitate provoacă efervescenţă. Constructorii români fac cozi pentru sumele de câteva mii de lire sterline returnate de statul britanic pe bază de încredere, în urma declaraţiilor înaintate de români pe formularele tipizate.
Situaţia devine, însă, captivantă şi pentru cei care nu au nimic de recuperat de la administraţia fiscală britanică. Iar unii dintre aceia care-şi doresc cel mai mult să ajungă la bani au găsit şi soluţii pentru a-i obţine. Cu orice risc…
Dacă nu ai timp să citești întreg articolul de față poți face click pe oricare dintre subtitlurile de mai jos și vei fi redirecționat la capitolul care te interesează:
Recuperarea taxelor ca tentaţie
În Regatul Unit, fraudele fiscale se fac direct în relaţia dintre plătitorii de taxe şi administraţia financiară britanică. Victimele acestora sunt oameni simpli şi oneşti care lucrează timp de un an, după care doresc să îşi achite cu verticalitate obligaţiile faţă de stat. Iar profitorii sunt în general persoane fără scrupule, care găsesc metode ingenioase de a parazita existenţa acelora care muncesc.
Tehnici de… înşelăciune
Numeroşi contabili şi tax adviser-i români se ocupă în prezent cu procesarea şi recuperarea taxelor pentru conaţionalii lor stabiliţi în Marea Britanie. Serviciile de asistenţă, consultanţă şi intermediere în vederea închiderii anului financiar şi recuperarea taxelor au dezvoltat o piaţă specific românească în Regatul Unit. Aceste servicii au devenit, însă, atractive în egală măsură şi pentru specialiştii în… fraude.
Statutul de „self-employed” (corespondentul britanic pentru Persoană Fizică Autorizată – PFA – din România) aduce cu sine beneficii, dar şi riscuri. Avantajul major al persoanei self-employed este acela că, în conformitate cu legea britanică, el este perceput ca un mic antreprenor. Ca atare, o parte din cheltuielile sale anuale făcute în interesul funcţionării propriei „afaceri” pot fi deduse.
Declaraţia contabilă a veniturilor şi cheltuielilor oricărui self-employed trebuie să ajungă, deci, la funcţionarii administraţiei fiscale britanice Her Majesty Revenue and Customs (HMRC), în intervalul 6 aprilie – 31 ianuarie al fiecărui an financiar. Acest bilanţ contabil implică folosirea datelor personale şi a cifrelor specifice derulării unei afaceri. Şi mulţi români aleg să încredinţeze toate aceste informaţii unor contabili, consultanţi financiari sau, pur şi simplu, cunoştinţelor sau prietenilor… Iar uneori, ei nici nu realizează care este gradul de risc pe care şi-l asumă în momentul când oferă aceste date persoanelor neautorizate sau doar în necunoştinţă de cauză.
Este practic o invitaţie la fraudă… Fiindcă prin trimiterea declaraţiei de venit se pot recupera o parte din taxele plătite pe parcursul unui an.
Metodele de fraudă folosite de profitori sunt dintre cele mai „creative”, atrage atenţia mass-media din Marea Britanie. Iar sumele pe care unii le câştigă de pe urma acestor înşelăciuni sunt enorme… Iată doar câteva dintre tehnicile folosite de fraudatori pentru a ajunge în posesia datelor personale ale viitoarelor lor victime, oameni care muncesc ca self-employed:
- crearea unei aparente afaceri de consultanţă financiară şi perceperea unui cost pentru serviciul de trimitere a declaraţiei de venit;
- diseminarea pe cale verbală a faptului că persoana poate face acest serviciu gratuit;
- plasarea unei oferte de lucru fictive
În toate aceste situaţii, delapidatorii au nevoie de: numele persoanei, adresa, data naşterii, UTR (Unique Tax Reference) şi NINo (National Insurance Number). Iar fraudatorii nu sunt întotdeauna oameni necunoscuţi. Ei pot fi chiar persoane din cadrul companiilor care au lucrat cu persoane cu statut de self-employed şi care, după terminarea colaborării, folosesc respectivele date personale pentru a comite acte de înşelăciune…
Fraudă prin… anunţuri cu locuri de muncă
Unul dintre românii care au fost fraudaţi ca urmare a trimiterii în numele său a unei situaţii financiare fictive către HMRC este Sorin Romeo Meţcan, un constructor din Londra.
În ianuarie anul trecut îmi căutam de muncă pe internet. A fost un anunţ pe Gumtree ce părea destul de credibil, o ofertă de job, de «ground-worker» mai exact. Am sunat şi am vorbit cu un bărbat ce, după accent, părea a fi de culoare… Omul mi-a zis că anunţul este încă valabil. Iar după două zile, m-a sunat înapoi şi mi-a cerut datele personale: UTR, NINo, data naşterii şi adresa. A mai spus că săptămâna imediat următoare voi începe munca şi că voi mai primi un telefon cu detalii despre locaţia şantierului unde urma să lucrez”, ne povesteşte Sorin Meţcan.
Românul nu a mai primit nicio veste de la aşa-zişii angajatori. A încercat să-i contacteze la numărul de mobil din anunţ, dar acesta era deja închis; iar între timp şi-a găsit altceva de muncă…
„La câteva zile după 6 aprilie, când deja se puteau trimite taxele, am făcut şi eu declaraţia de venit cu o firmă de contabilitate. Ca să poată să-mi trimită taxele online, contabilul a cerut un PIN de activare pentru serviciul acesta, care trebuia să vină într-o săptămână. Am aşteptat una, două săptămâni şi nu a venit. Contabilul a sunat la HMRC şi cei de acolo i-au spus că taxele mele fuseseră deja recuperate. Cineva trimisese situaţia chiar pe 6 aprilie, imediat după deschiderea noului an financiar. Acele persoane mi-au schimbat adresa şi au selectat ca plata să se facă într-un cont al lor. Ei au «recuperat» în acest fel 3.400 de lire numai de la mine. Un prieten care sunase în aceeaşi perioadă ca şi mine la numărul respectiv a fost fraudat şi el, cam tot cu aceeaşi sumă, 3.400 de lire.” – Sorin Meţcan
Mai târziu, el a aflat că fraudatorii colectaseră banii prin filă cec…
Date personale solicitate telefonic…
A fost nevoie de o adevărată investigaţie pentru ca românul Sorin Meţcan să afle că cei care profitaseră de pe urma dreptului său de a recupera o parte din taxe în Regatul Unit nu numai că i-au furat banii, dar i-au schimbat şi adresa în baza de date a administraţiei fiscale britanice. În consecinţă, el nu mai putea avea acces la informaţiile deţinute de HMRC despre propria persoană.
Contabilul meu a dovedit că acei bani nu mi-au revenit mie şi atunci, cei de la oficiul de taxe au căutat să dea de urma fraudatorilor, dar nu au reuşit să găsească nimic despre ei. Au căutat la adresa pe care aceştia o introduseseră în contul meu de la taxe, dar aceasta nu exista. M-au pus să dau o declaraţie la poliţie, care doar mi-a dat un număr de referinţă pentru declaraţie, dar nu s-a implicat în găsirea celor cu frauda, au zis că cei de la HMRC se ocupă.
Măsura pe care HMRC a luat-o a fost să-mi aloce un nou UTR, aşa că am putut să-mi trimit situaţia contabilă într-un final. Ţin minte că prin septembrie-octombrie mi-am luat banii, pentru că m-au mai verificat după ce am trimis taxele, să se asigure că acum sunt chiar eu cel care am trimis situaţia”, ne mai spune Sorin Meţcan.
Constructorul crede că acea companie care postase locul de muncă pe Gumtree a fost cu siguranţă sursa necazului lui: „Mi-au cerut prea multe date, încă puţin şi-mi cereau şi PIN-ul de la card. Acum m-am învăţat minte să nu mai dau date personale prin telefon, mai ales data naşterii. Angajatorii şi agenţiile cer adresa, UTR şi NINo, astea trebuie să le dai. Dar, de obicei, ei îţi dau un e-mail la care să trimiţi datele sau te cheamă la sediu; cum a fost în cazul meu, totul s-a petrecut la telefon. Am încercat de atunci să lucrez doar cu o singură companie sau cel puţin să nu schimb aşa des locul de muncă; şi de atunci nu mă mai încred într-o «firmă» care are doar un număr de telefon mobil”, concluzionează Sorin Meţcan.
Investigat, fraudat şi… nevinovat
Cristian Morariu a ajuns să fie investigat şi suspectat de fraudă de către inspectorii HMRC, deşi susţine că nu a greşit cu nimic. El recunoaşte, dezorientat, că nici nu îşi poate dovedi în vreun fel nevinovăţia… Cristian nu a furnizat propriile date unor persoane străine care nu au dreptul să le ceară. El a fost fraudat chiar de firma de construcţii pentru care a lucrat mai bine de şase luni.
„Inițial am lucrat pentru o firmă condusă de nişte turci. Locuiam cu un turc în casă şi el mi-a spus că ştie un job. Aceştia luaseră o lucrare foarte mare în zona Kingsbury şi am lucrat ca «plasterer» (tencuitor) până prin noiembrie. Întotdeauna mă plăteau cash, ăsta era singurul lucru dubios, ca să-i zic aşa, dar în rest, totul era ok; plata nu era excelentă, dar mă plăteau la timp”, ne relatează Cristian Morariu.
După terminarea proiectului, constructorul şi-a găsit alt loc de muncă şi viaţa lui a decurs normal; până acum câteva luni, când s-a trezit cu o investigaţie pe venit de la oficiul de taxe. Cei de la HMRC descoperiseră o neconcordanţă între cifrele declarate de Cristian Morariu în declaraţia de venit şi cifrele pe care compania din Kingsbury le declarase.
HMRC-ul a primit nişte cifre neadevărate de la firma respectivă. Eu câştigasem 7.600 de lire cât am lucrat cu ei, dar ei au declarat că m-au plătit vreo 15.000 de lire. Cum ei mă plătiseră cash tot timpul, nu am putut să demonstrez adevărul. Dacă m-ar fi plătit prin bancă, totul ar fi fost mult mai uşor. Acum cei de la HMRC nu mă cred, mi-au zis că ei pot să tragă concluzia că eu mi-am ascuns din venituri.” – Cristian Morariu
Românul a apelat la o firmă de contabilitate pentru a-l ajuta, dar şansele lui de a dovedi situaţia reală sunt mici.
„Cei de la HMRC au spus că nu mai pot obţine alte date de la compania respectivă pentru că este în lichidare. Cine ştie ce mânării au făcut, ca să scape de impozite, probabil au făcut o grămadă de bani şi au închis firma după aceea, că acum sunt de negăsit. Eu acum am banii blocaţi la HMRC; pentru că înainte să mă investigheze pentru venitul din anul precedent, eu mi-am închis şi anul financiar curent. Iar banii pe care trebuia să îi recuperez anul ăsta nu mai vor să mi-i dea până nu se rezolvă investigaţia, deci probabil până află ceva de la firma respectivă. Nu ştiu când voi ieşi din încurcătura asta”, adaugă dezorientat Cristian Morariu.
Cum evităm surprizele nedorite la recuperarea taxelor?
- Nu permiteţi nimănui să ajungă în posesia propriilor acte de identitate şi nici să acceadă la date confidenţiale, cum ar fi contul bancar sau elementele de siguranţă ale cardurilor.
- Orice self-employed ar trebui să ţină o evidenţă clară a încasărilor şi cheltuielilor, păstrând toate documentele care i-ar putea fi de folos, cum ar fi facturi, chitanţe, vouchere, payslip-uri, statement-uri de la companii şi extrase de cont, pe o perioadă de șase ani, timp în care ar putea fi oricând investigaţi de către HMRC;
- Nu trebuie să lăsaţi pe nimeni altcineva să vă folosească datele de înregistrare pentru a munci pe ele, deoarece acest lucru va duce la existenţa unor venituri mai mari şi deci, la îngreunarea posibilităţii recuperării taxelor;
- Constructorii nu trebuie să permită nici companiilor să plătească mai multe persoane pe numele lor. Acest lucru este valabil şi pentru conturile bancare, care ar trebui să fie personale şi nu folosite şi de alţi membri ai familiei/prieteni etc. În caz de investigaţie, va fi mai greu de demonstrat, uneori chiar imposibil, că banii respectivi nu sunt parte din veniturile personale.
Servicii contabile sau înşelătorii mascate?
Majoritatea constructorilor români care muncesc în Marea Britanie aşteaptă cu nerăbdare sfârşitul fiecărui an financiar pentru a recupera parte din sumele plătite timp de 12 luni sub formă de taxe. Uneori însă, momentul mult aşteptat le furnizează surprize financiare… de proporţii; iar aceste situaţii neplăcute sunt generate adesea de către pretinşi contabili, care îşi oferă cu generozitate „serviciile”.
„Sistemul” contabilului „deştept”
Viorel B. este numele unuia dintre presupuşii falşi contabili despre care unii români spun că a creat propriul sistem de fraudare a muncitorilor constructori. Bărbatul ar acţiona mai ales în comunitatea românească din nord-vestul Londrei. Numele său a devenit cunoscut atât reprezentanţilor administraţiei fiscale britanice Her Majesty Revenue and Customs (HMRC), cât şi altor companii specializate în servicii de consultanţă financiară şi contabilă. Iar modul său de „lucru” ne-a fost dezvăluit de una dintre victimele sale.
„Pe Viorel B. l-am cunoscut prin intermediul unor prieteni. Acesta are un sistem foarte studiat de a acţiona; racolează persoane prin intermediul altora. În momentul în care ajungi clientul lui, acest om îţi face taxele foarte corect şi îţi dă toţi banii pe care îi ai de recuperat, cât se poate de repede. Îţi face impresie bună şi, în general, este recomandat de oameni care au fost satisfăcuţi de serviciile sale. Într-un cuvânt, pleci de la el mulţumit. De altfel, la început te şi sună şi te întreabă dacă totul este în regulă şi este foarte prietenos. Şi nu uită să te roage să îl mai recomanzi şi altor potenţial clienţi, subliniind că serviciile sale sunt foarte ieftine. Dar toate acestea se întâmplă doar în primul an… Dacă mai apelezi la el şi în al doilea an, se ţine numai de fraude”, spune Vasile I., un român care trăieşte în capitala britanică de şase ani.
Românul a trecut el însuşi prin această experienţă. S-a întâmplat la finele anului financiar 2014-2015. Îşi făcuse deja aplicaţia de Tax Return pentru anul anterior apelând la Viorel B. A recuperat atunci o sumă care nu depăşea 3.000 de lire sterline. Iar anul trecut avea de recuperat din taxe şi mai puţin, circa 2.000 de lire sterline. Într-o zi din aprilie 2015, Vasile a fost la presupusul său contabil pentru închiderea de an financiar.
Întâmplarea a făcut ca anul trecut, imediat după ce am fost la el, să îmi consult contul online de pe websiteul HMRC. Când am ajuns acasă, am intrat pe internet. Am fost surprins să descopăr că datele contului bancar unde urma să îmi primesc banii erau modificate. Figura un alt cont, nu cel pe care îl dădusem eu. Am devenit imediat suspicios. Am bănuit că acest Viorel B. a crezut că o să am încredere în el şi că nu o să-mi verific situaţia. S-a gândit că eu nu ştiu nimic…” – Vasile I.
Suspect sau victimă?
„Am reacţionat imediat, când am sesizat modificarea făcută fără acordul meu. Am lansat online un amendament prin care ceream celor de la HMRC să-mi trimită banii în contul meu personal. Şi după ce am făcut acest lucru pe internet, le-am şi dat imediat telefon ca să îi anunţ şi verbal despre solicitarea mea de schimbare a datelor de cont bancar. Totuşi, ceva nu a fost în regulă, în sensul că cei de la HMRC au fost probabil oarecum neglijenţi… Sau poate procesarea amendamentului a durat prea mult. Cert este că, până când funcţionarii de acolo să îmi modifice contul, banii au fost trimişi prin filă CEC la acest fals contabil…”, îşi continuă Vasile destăinuirea.
Vasile susţine că l-a sunat imediat pe Viorel B., dar acesta nu recunoştea că ar fi primit vreun ban.
„M-am dus imediat la o altă companie care oferă servicii de tax return, despre care ştiam că are vechime şi este serioasă. Fetele de acolo au luat legătura cu cei de la HMRC şi au cerut lămuriri despre cazul meu. Au primit chiar şi un răspuns oficial, în scris, în care se specifica că banii mei au fost trimişi către Viorel B. A durat aproape opt luni ca să îi conving pe cei de la HMRC că am fost victima unei fraude şi că nu am nicio vină. Şi am dat grămezi de telefoane.” – Vasile I.
Acesta a sesizat şi că, în general, cei care ajung în situaţia de a fi victimele unei fraude de acest fel sunt primii suspectaţi de reprezentanţii HMRC. „Aceştia se întreabă dacă ceea ce declari este adevărat. Chiar şi dacă reclami la poliţie, ei te consideră în oarecare măsură vinovat; şi îţi reproşează faptul că ţi-ai încredinţat de bună voie datele confidenţiale unor persoane neautorizate”, mai povesteşte românul. „La un moment dat, nu mai eram interesat neapărat de banii pe care i-am pierdut, dar voiam cu orice preţ să-mi dovedesc dreptatea”, mărturiseşte Vasile I.
Fraudator recunoscut…
Până la urmă, Vasile a reuşit să îi convingă pe reprezentanţii HMRC că este doar o victimă.
De când mi-am dat seama că sunt fraudat, de fiecare dată când am vorbit cu funcţionarii HMRC mi-am notat numele persoanei cu care am stat de vorbă, ziua şi ora când au avut loc convorbirile. Şi, în final, am avut totuşi câştig de cauză. A contat foarte mult că am făcut acel amendament iniţial pentru modificarea datelor de cont bancar. Şi am fost inspirat pentru că am procedat aşa şi, până la urmă, cei de la HMRC au recunoscut că a fost într-o oarecare măsură greşeala lor, pentru că eu făcusem tot ce se putea pentru a preveni situaţia. Şi-n final, cu ajutorul intervenţiei celeilalte firme de contabilitate la care am apelat, mi-am recuperat paguba.” – Vasile I.
Viorel B. nu a putut fi contactat de redactorii Diaspora. El nu a răspuns la numărul de telefon mobil care ne-a fost pus la dispoziţie de victimele sale. Reprezentanţii uneia dintre companiile care oferă servicii de contabilitate pentru românii din Londra ne-au confirmat că, în ultimul an, au avut doi noi clienţi care au fost anterior păgubiţi de Viorel B. „Am şi alte cunoştinţe ce au avut de suferit în mod similar de pe urma relaţiei cu acest pretins contabil Viorel B. Sunt români care ajung pe aici, oameni necăjiţi, despărţiţi de familii, şi muncesc din greu pe şantiere. Şi el trăieşte din furt, înşelându-i. Dar nu cred că o să îi mai meargă multă vreme. Deja este cunoscut ca fraudator şi de către cei de la HMRC, dar şi în comunitate. Mai reuşeşte să îi păcălească pe cei recent veniţi în Regatul Unit”, spune în încheiere Vasile I.
O fraudă, mai mulţi „contabili”…
O.U. este un român de 32 de ani care a aflat că a fost înşelat de un contabil, dar nu poate şti de care. Tânărul a venit în Marea Britanie în urmă cu cinci ani, iar recent, când a dorit să îşi închidă anul financiar, ca orice self-employed, a început coşmarul.
Identitate schimbată
„Nu am vrut să îmi depun taxele în luna aprilie, ca toată lumea, şi am mai amânat câteva luni. Apoi am mers la o firmă specializată pe astfel de servicii, să îmi închid anul financiar şi am realizat că… nu se poate. Contabilii de acolo mi-au spus că datele mele personale, de la nume, adresă, nu corespundeau cu cele din sistemul online pe care îl aveam la Her Majesty Revenue and Customs (HMRC). UTR-ul (Unique Tax Reference) era al meu, dar arăta că aparţine altei persoane. Plus că anul financiar fusese închis de altcineva. Aşa mi-am dat seama că aveam de-a face cu o fraudă, că cineva s-a folosit de datele mele pentru a-mi lua banii de la taxe”, ne-a declarat O.U. .
Au urmat zeci de telefoane cu operatorii de la HMRC, dar nu s-a putut rezolva nimic prin telefon. A fost necesar să facă o programare şi să meargă personal la unul dintre birourile celor de la Revenue.
„Am pierdut zile de muncă, pentru că trebuia să mă învoiesc de la serviciu, să pot să îmi rezolv această problemă. Am fost la birourile lor, am vorbit faţă în faţă cu cei de la HMRC şi cu toate dovezile, cu toate actele în mână, nu au vrut să îmi schimbe datele. Abia după ce am făcut o cerere scrisă de mână în care le-am cerut să îmi schimbe detaliile, s-a rezolvat.” – O.U.
Rătăcit printre… contabili
Demersurile românului O.U. pentru recuperarea pagubei au început în septembrie 2017 şi s-au încheiat în februarie 2018. El spune că, în tot acest timp, a umblat de la un birou la altul, a lipsit de la locul de muncă, a investit timp şi bani în convorbiri telefonice.
„În cele din urmă, cei de la HMRC mi-au schimbat UTR-ul, am primit unul nou, şi am putut să îmi închid anul financiar. Doar că, pe lângă toată această poveste tristă, am mai şi fost taxat cu 100 de lire că nu mi-am trimis declaraţia pe venit la timp. Pentru că în cazul meu, lucrurile s-au rezolvat abia în februarie, după data limită de 31 ianuarie până la care se pot trimite situaţiile contabile pentru închiderea unui an financiar. Am avut practic noroc, pentru că am recuperat banii de la taxe, deoarece plata încă nu se făcuse către acea persoană care îmi schimbase datele. Iar după ce i-am anunţat pe cei de la HMRC, aceştia au blocat totul până la soluţionarea problemei.” – O.U.
Există câteva persoane despre care O.U. crede că s-ar fi putut folosi de datele lui, însă nu ştie pe cine ar putea să bănuiască. Foştii mei contabili, un grec şi asistenta lui care era româncă, mi-au închis cu un an în urmă anul financiar, fără să ştiu. Eu m-am dus la el pentru depunerea taxelor şi mi-a spus că sunt deja trimise, fără să mă întrebe, fără să mă anunţe. Însă nu pot să acuz pe nimeni, pentru că atunci, în acel an, m-am înscris la mai multe agenţii, unde mi-am lăsat toate datele, nume, adresă, UTR, şi nu am de unde să ştiu exact cine a putut face acest lucru”, recunoaşte derutat O.U.
Ghid pentru evaluarea reputaţiei unui tax adviser
- Apelaţi întotdeauna la firme care au deja o reputaţie solidă şi experienţă de mai mulţi ani în procesarea şi recuperarea taxelor.
- Este bine să vă adresaţi constant aceluiaşi contabil, încercând să dezvoltaţi cu acesta o relaţie fidelă de lungă durată; în felul acesta, incidentele de felul celor expuse mai sus pot fi eliminate.
- Un contabil sau un tax adviser trebuie să verifice întotdeauna actele de identitate ale solicitantului. El va pune numeroase întrebări fireşti în acest stadiu al procesării aplicaţiei. În cazul în care acesta pune întrebări puţine şi promite multe, devine suspect.
- Fiecare Tax Return trebuie semnat de solicitant, indiferent dacă este trimis prin poştă sau online. Contabilul sau tax adviser-ul trebuie să facă o situaţie contabilă reală şi să explice exact clientului care este profitul, nivelul cheltuielilor şi al veniturilor aşa cum rezultă din calculele făcute.
- Dacă Biroul de taxe vă datorează bani, datele dvs. de cont trebuie să fie înscrise pe formularul trimis. Este preferabilă virarea banilor în contul personal şi nu în acela al contabililor, care pot deturna sumele cuvenite clientului.
Autori articol: Anamaria Sandra, Marcel Istrate, Oana Padureanu