Dacă v-ați întrebat vreodată de ce unii europeni par să aibă mai mult timp liber decât alții, răspunsul vine din datele Eurostat: diferența dintre cel mai relaxat program de lucru din UE și cel mai lung este de aproape opt ore pe săptămână. Adică, practic, o zi de muncă în plus.
Topul celor mai scurte și mai lungi programe de lucru
Media europeană este de 35,9 ore pe săptămână. Dar țările se împart în categorii destul de diferite:
- Olanda — 31,9 ore pe săptămână, cel mai scurt program din UE. Patru din zece olandezi lucrează cu normă redusă (part-time), o proporție mai mare decât în oricare altă țară europeană.
- Germania, Norvegia, Danemarca — 33,9 ore pe săptămână, printre cele mai scurte programe.
- Austria — 34 de ore, Belgia — 34,3 ore, Finlanda — 34,7 ore.
- România — 38,2 ore pe săptămână, printre cele mai lungi programe de lucru din UE.
- Bulgaria — 38,7 ore, Grecia — 39,6 ore, cel mai lung program din Uniunea Europeană.
Cine muncește cel mai mult în cadrul acelorași țări
Indiferent de țară, există categorii de angajați care lucrează semnificativ mai mult decât media. Muncitorii din agricultură au cel mai lung program din UE — 42 de ore pe săptămână. Managerii și șefii de companii lucrează în medie 40,6 ore. La polul opus, angajații din servicii și administrație publică tind să aibă programe de lucru mai apropiate de medie sau chiar sub ea.
De ce muncesc unii mai puțin fără să câștige mai prost
Răspunsul nu ține doar de legislație. În Olanda, de exemplu, cultura muncii part-time este adânc înrădăcinată — mulți oameni aleg să lucreze patru zile pe săptămână pentru a echilibra viața profesională cu cea personală. Productivitatea pe oră este în schimb foarte ridicată. Studiile arată că angajații odihniți greșesc mai puțin, sunt mai creativi și rămân mai mult timp la același angajator.
Pentru românii din Marea Britanie, contextul este ușor diferit față de Europa continentală — în UK, media programului de lucru este de circa 36 de ore pe săptămână, apropiată de media UE.