Atacul cu cuțitul din cartierul evreiesc Golders Green, din nord-vestul Londrei, a reaprins dezbaterea despre creșterea antisemitismului în Marea Britanie și despre limitele măsurilor pe care statul le poate lua fără a afecta libertatea de exprimare.
Pe 29 aprilie 2026, doi bărbați evrei au fost înjunghiați în Golders Green. Poliția l-a acuzat pe Essa Suleiman, în vârstă de 45 de ani, de origine somaleză și venit în Marea Britanie în copilărie, de tentativă de omor, iar atacul a fost declarat incident terorist. În aceeași zi, Suleiman a fost acuzat și că ar fi încercat să îl ucidă pe Ishmail Hussein, o cunoștință din sudul Londrei. Potrivit informațiilor citate, suspectul ar fi avut probleme de sănătate mintală, fusese condamnat în trecut pentru atacarea unui polițist și a unui câine de poliție, iar în 2020 fusese semnalat programului guvernamental anti-extremism Prevent, caz închis ulterior.
Comunitatea evreiască din Marea Britanie este relativ mică: la recensământul din 2021 din Anglia și Țara Galilor, 287.000 de persoane s-au declarat evrei, religios sau etnic. Prin comparație, hindușii sunt de peste trei ori mai numeroși, iar musulmanii sunt aproape 4 milioane. Tocmai această dimensiune redusă face ca seria de atacuri din ultimele luni să fie resimțită puternic.
Potrivit Community Security Trust, organizația care monitorizează incidentele antisemite, acestea au crescut cu 4% anul trecut. Media lunară a ajuns la 308 incidente, dublu față de perioada de dinaintea atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Șef-rabinul Marii Britanii, Sir Ephraim Mirvis, spune că antisemitismul se „normalizează” și nu a fost tratat suficient de serios.
Premierul Sir Keir Starmer a vizitat Golders Green pe 30 aprilie și a promis o prezență vizibilă a poliției în jurul comunităților evreiești, plus încă £25m pentru securitate. Deja, multe instituții evreiești din Londra sunt păzite ca niște fortărețe.
O altă îngrijorare privește gruparea Harakat Ashab al-Yamin al-Islamia, care a revendicat atacuri asupra unor instituții evreiești din Marea Britanie și Europa. Deși nu a fost legată oficial de Iran, experți citați spun că prezența sa online seamănă cu cea a milițiilor sprijinite de regimul iranian.
Guvernul analizează și legislația privind ordinea publică, inclusiv sloganuri precum „Globalise the intifada”, despre care Starmer spune că ar trebui urmărite penal. Însă interzicerea protestelor rămâne controversată, mai ales după cazul Palestine Action, proscrisă anul trecut ca organizație teroristă.