Până la 31 iulie, când s-a încheiat colectarea datelor pentru recensământul populației, s-au înregistrat în total 18,15 milioane de persoane, reprezentând 95,4% din populația rezidentă țintă estimată a României la 1 decembrie 2021, respectiv 19,02 milioane de persoane, a comunicat Institutul Național de Statistică (INS).
Primele rezultate ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL 2021) vor fi publicate în cursul lunii decembrie 2022, urmând ca datele complete și finale să fie făcute publice la finalul anului 2023.
Tudorel Andrei, președintele INS, a confirmat vineri că nu va exista nicio amendă pentru cei care nu au participat la procesul de recenzare, urmând ca ei să fie practic recenzaţi automat pe baza datelor existente în diverse surse administrative.
„Cei care nu au fost recenzaţi nu vor fi amendaţi pentru că nu au oferit informaţiile din motive obiective sau subiective. Ei pot fi aduşi în baza de recensământ, dar numai în măsura în care există informaţii că au fost pe teritoriul României în ultimele 12 luni. În perioada următoare, colegii din INS vor valida cifrele din teritoriu şi vor completa baza de recensământ folosind sursele administrative”, a declarat Andrei pentru Observator.
Problema cea mai mare nu e că ne-am redus la 19 milioane. Aproximativ 19 milioane reprezintă populația aflată pe teritoriul României. Și populația din acte, după domiciliu, a scăzut: în 2020 eram 22,1 de milioane, am scăzut sub 21 de milioane. Problema nu este că scădem, ci este cea a dezechilibrelor între cele trei grupe de vârstă: sub 15 ani, între 15 și 65 de ani și peste 65 de ani”, a explicat Tudorel Andrei la Realitatea TV.
Concret, după epoca „decrețeilor” din 1966-1974, natalitatea s-a redus, iar în lipsa unei politici de încurajare pe o perioadă mai lungă, va fi greu de restabilit o proporție mai armonioasă între grupele de vârstă. „În 2020, la 143 de pensionari aveam 100 de copii sub 15 ani. Înseamnă dezechilibre majore pe piața forței de muncă, la pensii. Nu mai e piramida vârstelor, e o bază mică”, a spus Andrei.
Conform primelor estimări prezentate de șeful INS, din datele de până acum se profilează următoarele concluzii:
- scăderea natalității: sunt puține familii care au mai mult de 3 copii, media fiind la circa 1,7 copii la o femeie, „dar ne înscriem pe același trend european, încă suntem peste media europeană cu acest indicator”;
- orașele reședință de județ își reduc populația, în schimb crește populația din localitățile limitrofe;
- 46% din populație trăiește în mediul rural;
- cel puțin din datele furnizate de cei care s-au autorecenzat online rezultă că aproape 600.000 de locuințe secundare sunt neocupate, „ceea ce reprezintă foarte mult, o dinamică a societății pentru care căutăm explicații”;
- migrația internațională s-a mai redus față de perioada de vârf a anilor 2007-2009, astfel încât acum fluxul anual este „relativ mic – 50.000-60.000”, în schimb s-au înmulțit „navetiștii europeni”, cei care merg la muncă în străinătate în fiecare an timp de câteva luni și apoi revin în populația rezidentă;
- românii din diaspora, cei care sunt de peste 12 luni în afara țării, sunt în jur de 4 milioane. „Conform datelor de la ONU, după cetățenie sunt undeva la 4 milioane. Dupa un studiu OECD din 2018, erau undeva la 3,4-3,6 milioane. După cifrele noastre și ale Eurostat sunt tot în jur de 3-5-3,6 milioane”.
La recensământul anterior, din 2011, populația stabilă a României era de 20,12 milioane, în timp ce acum, dacă sunt corecte estimările INS, ar însemna că populația rezidentă la 1 decembrie 2021, adică la data reper luată în calcul la recensământ, ar fi undeva între 18,2 și 19 milioane.
Expertul în demografie Vasile Ghețău, fostul șef al Centrului pentru Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române, consideră că este realistă această cifră pentru populația rezidentă înregistrată, așadar nu mult sub estimarea inițială a INS privind o populație de 19,02 milioane.
El a răspuns astfel, într-o luare de poziție pentru platforma Contributors, la îndoielile exprimate de mai mulți comentatori, care se așteptau ca recensământul de acum să indice o populație mult mai mică decât cea de la recensământul din 2011.
„Criza pandemiei, deteriorarea situației economice în țările dezvoltate de emigrare a românilor, recrudescența șomajului și incertitudinea din țările de emigrare a românilor au determinat un număr de români având reședința în alte țări să se întoarcă acasă. Nu se cunoaște numărul lor și măsura în care populația rezidentă în țară s-a mărit. Cu alte cuvinte, nu se putea ști în ce măsură populația rezidentă la 1 decembrie 2021 estimată de Institutul Național de Statistică înainte de recensământ putea fi inferioară celei reale de la recensământ”, a comentat Ghețău.
Ioana Paraschiv © 06.08.2022