Credeți că ați dormit suficient în ultima săptămînă?

Vă mai amintiți ultima dată cînd v-ați trezit fără să vă puneți ceasul să sune și v-ați simțit revigorat, fără să aveți nevoie de cofeină? Dacă răspunsul la oricare dintre aceste întrebări este „nu“, nu sînteți singurii. Două treimi dintre adulții din toate țările dezvoltate nu reușesc să ajungă la cele opt ore de somn recomandate pe timpul nopții. Mă îndoiesc că ați fi surprinși de acest aspect, dar s-ar putea să vă surprindă consecințele.

Dacă dormiți în mod frecvent mai puțin de șase sau șapte ore pe noapte, vă distrugeți sistemul imunitar, crescîndu-vă peste dublu riscul pentru cancer. Somnul insuficient este un factor-cheie al stilului de viață care duce sau nu la Alzheimer. Somnul inadecvat – chiar și diminuări moderate în timpul unei singure săptămîni – deteriorează nivelul zahărului din sînge atît de profund, încît ați fi putea fi considerați prediabetici. Somnul insuficient crește probabilitatea apariției blocajelor arteriale și a subțierii vaselor de sînge, ceea ce deschide calea spre boli cardiovasculare, atacuri cerebrale și atacuri de cord.

La fel cum spunea Charlotte Brontë cu înțelepciune profetică – „mintea tulburată neliniștește perna“ –, perturbarea somnului contribuie la accentuarea tuturor afecțiunilor psihiatrice, inclusiv depresia, anxietatea și tendințele suicidare. Atît Organizația Mondială a Sănătății, cît și National Sleep Foundation recomandă o medie de opt ore de somn pe noapte pentru adulți.

Poate că și voi ați observat un apetit crescut atunci cînd sînteți obosiți? Aceasta nu este o coincidență. Somnul insuficient crește nivelul unui hormon care vă face să simțiți foame, iar în același timp suprimă un alt hormon adiacent, care în condiții normale semnalează satisfacerea nevoii de hrană. În ciuda faptului că sînteți plini, tot vă doriți să mîncați mai mult. Deficiența de somn este o cale sigură spre îngrășare, atît la adulți, cît și la copii. Mai rău, dacă încercați să țineți regim și nu dormiți suficient în timpul dietei, va fi degeaba, întrucît cea mai mare parte a kilogramelor pe care le veți pierde vor fi scăderi ale masei musculare, nu din țesutul adipos. Dacă adunați toate consecințele asupra sănătății enumerate mai sus, devine mai ușoară acceptarea unei legături: cu cît dormiți mai puțin, cu atît vă scade speranța de viață. Așadar, e chiar nefericită vechea zicală care spune: „Am să dorm după ce mor“. Dacă adoptați această mentalitate, veți muri mai repede, iar calitatea acelei vieți (mai scurte) va fi inferioară. (…)

Într-adevăr, fiecare specie studiată pînă astăzi doarme. Acest aspect simplu stabilește că somnul a evoluat odată cu – sau foarte curînd după apariția ei – viața însăși de pe această planetă. Mai mult, perseverența ulterioară a somnului de-a lungul evoluției înseamnă că trebuie să aibă beneficii uriașe, care să depășească mult toate minusurile și pericolele evidente. Pînă la urmă, întrebarea „De ce dormim?“ a fost una greșită. Dădea de înțeles că există o singură funcție, un singur motiv esențial pentru care dormeam – și l-am tot căutat. Teoriile au variat de la cele de natură logică (o perioadă de conservare a energiei) la unele bizare (o oportunitate de oxigenare a ochilor) și pînă la cele psihanalitice (o stare de nonconștiență în care ne împlinim dorințele reprimate).

Cartea de mai sus dezvăluie un altfel de adevăr: somnul este infinit mai complex, profund interesant, mai alarmant și mai relevant pentru sănătate. Dormim pentru o întreagă litanie de funcții, la plural – o constelație abundentă de beneficii nocturne care ne ajută și creierul, și corpurile. Nu pare să existe nici un organ important din corp sau vreun proces cerebral care să nu fie ajutat de somn (și, invers, care să nu fie afectat negativ de insuficiența somnului). Faptul că primim o asemenea bogăție de beneficii în fiecare noapte nu ar trebui să fie surprinzător. La urma urmei, sîntem treji două treimi din viață și nu reușim să facem doar cîte un lucru util în acest interval de timp. Ne implicăm într-o mulțime de aspecte care ne susțin starea de bine și supraviețuirea. Atunci de ce ne așteptăm ca somnul – și cei 25-30 de ani pe care ni-i ia, în medie, din viață – să aibă o singură funcție?

Datorită unei explozii de descoperiri făcute în ultimii 20 de ani, am ajuns să ne dăm seama că evoluția nu a făcut o gafă spectaculoasă cînd a creat somnul. Somnul oferă o multitudine de beneficii pentru starea de sănătate și puteți să vi-l administrați la fiecare 24 de ore, dacă alegeți să faceți aceasta. (Mulți nu o fac.) În interiorul creierului, somnul îmbogățește o gamă bogată de funcții, inclusiv abilitățile de învățare, memorare și de a lua decizii, respectiv de a face alegeri logice. Prin faptul că servește cu bunăvoință starea de sănătate psihologică, somnul ne recalibrează circuitele cerebrale emoționale, ceea ce ne permite să gestionăm echilibrat provocările sociale și psihologice din ziua următoare.

Începem să înțelegem chiar și cea mai inaccesibilă și controversată experiență conștientă: visul. Visele oferă o întreagă suită unică de beneficii tuturor speciilor care au norocul să aibă această capacitate, inclusiv oamenii. Printre aceste beneficii se numără un duș de neurotransmițători care ne consolează și ne domolește amintirile dureroase, precum și un spațiu dedicat unei realități virtuale în care creierul contopește cunoștințe trecute și actuale, inspirînd creativitate. Mai jos în corp, somnul repară armura sistemului nostru imunitar, ajutînd în lupta împotriva elementelor maligne, prevenind infecțiile și ținînd la distanță tot felul de boli. Somnul reface starea metabolică a corpului prin ajustarea în detaliu a echilibrului dintre insulină și glucoza din circulație.

Somnul reglează și apetitul, ceea ce ajută la controlul greutății corporale prin alegeri sănătoase în privința alimentelor, în detrimentul impulsivității pripite. Somnul suficient menține flora microbiologică bogată din intestine și știm că de acolo se trag atît de multe aspecte ale sănătății noastre nutriționale. Somnul adecvat se leagă strîns de forma în care se află sistemul nostru cardiovascular, scăzînd tensiunea arterială și în același timp menținîndu-ne inimile în condiții optime. Dieta echilibrată și activitatea fizică sînt esențiale, așa este. Dar acum vedem că somnul este forța care susține această trinitate a sănătății.

Dificultățile fizice și mintale cauzate de o noapte de somn de proastă calitate le depășesc cu mult pe cele generate de o lipsă echivalentă de hrană sau mișcare. Este dificil să ne imaginăm orice altă stare – naturală sau indusă pe cale medicală – care să permită o redresare mai puternică a sănătății fizice și mintale pentru fiecare nivel al analizei. Grație unei noi și îmbogățite înțelegeri științifice a somnului, nu mai trebuie să întrebăm la ce ajută somnul. În schimb, acum sîntem forțați să ne întrebăm dacă există vreo funcție biologică menită să nu beneficieze de avantajele unui somn bun.

Pînă la acest moment, rezultatele a mii de studii insistă că nu, nu există. Ceea ce se desprinde din această renaștere a cercetării este un mesaj lipsit de echivoc: somnul este absolut cel mai eficient lucru pe care îl putem face pentru a ne restabili sănătatea creierului și a corpului în fiecare zi.

Matthew Walker, Dilema Veche

CITEȘTE ȘI...

Close
Close