În Anglia, speranța de viață a scăzut la cel mai redus nivel din ultimul deceniu, după ce pandemia a provocat o creștere a excedentului de decese în raport cu perioadele normale, afirmă Public Health England (PHE).
Statisticile PHE arată că speranța de viață a scăzut cu 1,3 ani pentru bărbați și 0,9 ani pentru femei, din cauza „numărului foarte mare” de decese în plus față de anii normali. În 2020, speranța de viață a scăzut la 78,7 ani pentru bărbați și 82,7 ani pentru femei. Acesta este cel mai redus nivel pentru ambele sexe din 2011 până acum și reprezintă cea mai drastică scădere din 1981 încoace.
Potrivit raportului PHE, Londra a avut cea mai mare scădere a speranței de viață, în timp ce regiunile South West și East of England au avut scăderile cele mai mici.
PHE a indicat că o scădere a speranței de viață comparabilă cu Anglia au avut Spania, Italia și Polonia, în timp ce Franța a cunoscut o scădere ceva mai mică.
Pandemia a accentuat și inegalitățile între regiunile UK, decalajul dintre cele mai bogate și cele mai sărace zone ajungând să fie cel mai mare din ultimele două decenii. Acest decalaj a fost în 2020 de 10,3 ani pentru bărbați, cu un an mai mult ca în 2019, în timp ce pentru femei a fost de 8,3 ani, cu 0,6 ani peste nivelul din 2019.
Covid-19 a fost cauza de deces care a contribuit cel mai mult la decalajul dintre zonele bogate și cele sărace în 2020, însă o contribuție importantă a avut și mortalitatea mai mare din cauza bolilor de inimă, a cancerului de plămâni și a bolilor cronice respiratorii”, arată PHE, conform Sky News.
Covid-19 a fost în Anglia principala cauză de deces pentru bărbați, înlocuind bolile de inimă, și a doua cauză de deces pentru femei, după demență și Alzheimer.
PHE subliniază și că decesele legate de abuzul de alcool au cunoscut o creștere fără precedent, cu 20% în 2020 față de 2019, dar și că „izolarea și întreruperile din învățământ au avut un efect profund” asupra sănătății tinerilor.
Unele dintre aceste efecte se vor manifesta pe termen lung, și datele de până acum nu ne permit încă să le măsurăm”, conchide PHE, datele certe la ora actuală arătând însă că „pandemia a afectat în mod disproporționat populația din minorități etnice, populația din zone afectate de sărăcie, vârstnicii și cei cu boli preexistente”.
Conform PHE, „au existat efecte indirecte substanțiale asupra educației copiilor și a sănătății mintale, precum și a șanselor de angajare în muncă, mai ales în privința tinerilor care lucrează în sectorul ospitalității și al divertismentului”.
În plus, „este clar că a fost perturbat accesul la o serie de servicii sanitare, iar efectul pe termen lung al acestui fenomen nici nu îl putem măsura încă”.
Raportul constată că jumătate dintre oamenii cu o boală în curs de agravare între mai 2020 și ianuarie 2021 nu au mers să se trateze, fie pentru că nu au dorit să pună presiune suplimentară pe sistemul NHS, fie din teama de a nu se infecta cu coronavirus.
Ioana Paraschiv © 17.09.21