Guvernul va încasa mai mulți bani la buget de pe urma absolvenților de facultăți din Anglia, pentru care plafonul de venituri la care trebuie să înceapă să ramburseze creditele de studii a fost înghețat.
Michelle Donelan, secretarul de stat responsabil cu universitățile, a anunțat vineri că plafonul de salariu de la care începe rambursarea pentru 2022-2023 a fost înghețat la 27.295 de lire. Un absolvent de studii superioare din Anglia care câștigă 30.000 de lire pe an va plăti deci mai mult cu 113 lire în următorul an fiscal, notează The Guardian.
Economiștii de la Institute for Fiscal Studies (IFS) apreciază că decizia va aduce în plus la buget venituri de 600 de milioane de lire dacă ar fi păstrată doar un an, dar prelungirea ei pe doi ani va însemna o povară financiară mult mai mare pentru absolvenți. Dacă rata actuală a inflației s-ar fi aplicat drept criteriu pentru modificarea plafonului, acesta ar fi urmat să crească în următorul an fiscal la 28.000 de lire.
Înghețarea plafonului se aplică absolvenților din Anglia și Uniunea Europeană, deci și din România, care au studiat în universitățile din UK începând din 2012 și au luat credite de studii cu rambursare ulterioară în funcție de nivelul veniturilor câștigate după absolvire („income-contingent loans”).
Pentru cei care au luat credite de studii postuniversitare, plafonul este înghețat la 21.000 de lire.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Educației a comunicat că înghețarea plafonului va oferi învățământului superior din Anglia un sistem de finanțare sustenabil. „Trebuie să ne asigurăm că sistemul rămâne corect și deschis tuturor celor care au capacitatea și ambiția să beneficieze de el”, a explicat acesta.
Ben Waltmann, economist la IFS, a afirmat că este de fapt vorba de o „creștere pe ascuns a taxării” impusă absolvenților de facultăți cu venituri medii.
Absolvenții cu cele mai mici salarii nu ajung la plafonul pentru creditele de studii, deci nu vor fi afectați. Cei cu câștigurile cele mai mari își vor plăti oricum creditele, astfel încât înghețarea pentru ei înseamnă doar că vor începe rambursarea mai repede. În schimb, pentru un absolvent care câștigă 30.000 de lire va fi o nouă lovitură dată nivelului lui de trai, pe lângă cele date de creșterea inflației, de majorarea National Insurance și de înghețarea plafonului la impozitul pe venit”, spune Waltmann.
El adaugă că dacă înghețarea ar fi ținut doar un an, impactul ar fi fost moderat asupra absolvenților. „Dacă se prelungește însă peste un an, ar putea transforma complet sistemul de credite de studii, rezultatul fiind un cost mult mai mic pentru contribuabili, dar o povară mult mai mare pentru absolvenți decât au avut aceștia în vedere atunci când au contractat creditele.”
Nick Hillman, unul dintre arhitecții sistemului de credite introdus în 2012, consideră că înghețarea plafonului reflectă de fapt eșecul guvernului de a pune la punct un plan pe termen lung: „Puțini studenți sau absolvenți vor primi bine această decizie, dar ea era necesară, pentru că actualul sistem a devenit nesustenabil, din moment ce contribuabilii plătesc mult mai mult decât fusese estimat inițial.”
Rambursarea creditelor de studii reprezintă o problemă spinoasă pentru guvern. Anul trecut, Ministerul Finanțelor estima că totalul creditelor de studii va crește de la 19 miliarde de lire în 2021 la 22 de miliarde în curs de cinci ani, ca urmare a numărului mai mare de tineri care încep studiile superioare, în timp ce numai 12% dintre absolvenți ajung să-și plătească integral studiile după ce încep să muncească, iar 33% nu plătesc niciodată nimic.