Poliția din Londra a anunțat că va extinde masiv folosirea dronelor, a camerelor cu recunoaștere facială și a inteligenței artificiale pentru a combate infracțiunile. Scopul declarat este ca forțele de ordine să ajungă la orice incident în mai puțin de două minute — dar organizațiile pentru drepturile civile trag un semnal de alarmă serios.
Drone care ajung la fața locului înaintea poliștilor
Din octombrie 2025, Poliția Metropolitană (Met) din Londra folosește nouă drone pe care le testează în răspunsurile la incidente. Potrivit unui comunicat al instituției, dronele ajung adesea primele la fața locului — înaintea oricărui echipaj de poliție — urmăresc suspecți și ghidează ofițerii pe teren. Timpul mediu de răspuns la un incident a coborât deja sub două minute. Planul acum este extinderea la întreaga capitală, printr-o rețea de drone la scara orașului. Mark Rowley, șeful Poliției Metropolitane, a justificat decizia printr-o comparație cu mediul privat: companiile au folosit datele și tehnologiile sofisticate pentru a proteja clienții în timp real, iar publicul așteaptă același lucru și de la poliție.
2.000 de arestări prin recunoaștere facială și un milion de camere analizate de AI
În paralel, Met va extinde camerele cu recunoaștere facială în timp real, mai ales în zone turistice aglomerate precum West End. Această tehnologie a dus deja la peste 2.000 de arestări pentru infracțiuni grave de la începutul lui 2024. Prin inteligență artificială vor fi analizate imaginile de pe cele aproape un milion de camere de supraveghere instalate în capitala britanică. Un proiect desfășurat cu Palantir, o companie americană specializată în analiza datelor, a ajutat deja poliția să folosească mai eficient informațiile de care dispune. Totuși, primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan, a blocat recent un contract de 50 de milioane de lire sterline dintre Met și Palantir, invocând nereguli în procesul de atribuire.
Organizațiile civile: „Ne îndreptăm spre un stat al supravegherii”
Planurile poliției au primit critici dure din partea organizației pentru drepturile cetățenești Big Brother Watch, care a acuzat că aceste măsuri echivalează cu extinderea unui stat al supravegherii și cu o amenințare la adresa vieții private. Activiștii atrag atenția și asupra riscului de erori de identificare — cazuri în care sistemul poate confunda o persoană nevinovată cu un suspect — și asupra riscului de discriminare. În luna aprilie a acestui an, Înalta Curte din Londra a constatat că Met are protecții adecvate pentru a preveni abuzurile, după ce un bărbat identificat din greșeală ca suspect a dat în judecată poliția.