O nouă fază a implicării UK în conflictul din Ucraina

Premierul Boris Johnson a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski posibilitatea ca UK să trimită Ucrainei armament cu rază mai lungă de acțiune.

Liderii au discutat evenimentele de pe terenul de luptă și necesitățile armatei ucrainene, inclusiv furnizarea de armament cu rază mai lungă de acțiune, pentru a împiedica bombardamentele asupra civililor”, a declarat joi pentru Reuters un purtător de cuvânt al guvernului.

Aceasta ar fi o nouă fază a implicării UK în conflictul din Ucraina, dacă armamentul cu rază mai lungă de acțiune discutat se referă la tipul de rachete cu rază lungă sau tactice pe care Ucraina le-a cerut Occidentului, dar încă nu le-a primit. Conform analistului militar britanic James Rushton, citat de Newlines Institute, Ucraina a solicitat 100 de astfel de rachete, însă liderii occidentali s-au temut ca nu cumva Kievul să le folosească pentru atacarea unor ținte de pe teritoriul Rusiei, caz în care conflictul ar escalada în mod imprevizibil.

Pe de altă parte, oficialii americani și britanici au devenit din ce în ce mai deschiși în privința dreptului Ucrainei de a lovi ținte din interiorul Rusiei. James Heappey, secretar de stat în Ministerul Apărării, a declarat recent că Londra susține ideea ca trupele ucrainene să inițieze atacuri „complet legitime” contra unor ținte din Rusia. Heappey a spus că „nu este în mod necesar o problemă” dacă Ucraina folosește în aceste atacuri arme donate de UK.

UK a acordat într-o primă fază Ucrainei un ajutor militar în valoare de 450 de milioane de lire, iar în această săptămână a anunțat un nou pachet de susținere cu armament în valoare de 300 de milioane de lire.

În paralel, tancurile britanice au ajuns în Finlanda, unde are loc Arrow 22, un exercițiu de antrenament de două săptămâni care va întări capacitatea de luptă a finlandezilor și capacitatea de cooperare multinațională pe câmpul de luptă.

La exercițiu, care se încadrează în planul UK de a desfășura 8.000 de militari, tancuri, vehicule blindate și armament de artilerie în țările Europei, participă peste 3.000 de militari din SUA, UK, Letonia, Estonia și Finlanda, „pentru preîntâmpinarea agresiunii Rusiei în Scandinavia și Țările Baltice”.

Securitatea Europei n-a fost niciodată mai importantă. Aceste exerciții vor uni forțele noastre armate cu cele ale aliaților și partenerilor din NATO și din Forța Expediționară Comună, într-una din cele mai mari desfășurări comune de după terminarea Războiului Rece”, a comunicat ministrul apărării, Ben Wallace.

Ministrul Wallace a precizat însă că UK nu se pregătește pentru un război cu Rusia, comentând că „Rusia este mereu sensibilă în privința granițelor ei”, dar „fiecare țară, mai mare sau mai mică, are dreptul suveran de a-și organiza propriile aranjamente de securitate”, transmite BBC.

Finlanda și Suedia au anunțat că vor depune simultan cerere de aderare la NATO, cel mai probabil în data de 12 mai, cu o lună înainte de viitoarea reuniune la nivel înalt a NATO de la Madrid. În replică, Rusia a amenințat că va desfăşura arme hipersonice şi nucleare în zona Kaliningrad, aflată între Polonia şi Lituania.

NATO are acum 30 de state membre, dintre care 21 sunt membre UE. Doar cinci țări din UE nu fac parte din Alianţa Nord-Atlantică: Suedia, Finlanda, Austria, Cipru, Irlanda și Malta.

Alexandra Voinescu © 06.05.2022


CITEȘTE ȘI...

Close
Close