Top 11 întrebări despre vaccinurile anti Covid-19 și campania de vaccinare din UK

Până pe data de 25.04.2021, în Marea Britanie au fost administrate în total 46.253.754 de doze ale vaccinurilor anti COVID-19 (SARS-CoV-2). 33.666.638 de oameni au fost inoculați cu prima doză, iar 12.587.116 dintre aceștia au primit și rapelul. Cifrele sunt actualizate zilnic și le poți urmări accesând această pagină a site-ului Guvernului Marii Britanii.

Trei vaccinuri sunt aprobate momentan pentru administrare în Regatul Unit, respectiv cele dezvoltate de:

  • Pfizer-BioNTech
  • Oxford-AstraZeneca
  • Moderna.

Acest articol a fost structurat pornind de la unsprezece întrebări, primite în mod frecvent din partea cititorilor Diaspora-UK. 

El are doar rolul de a prezenta informații generale, nu de a influența luarea unei hotărâri în ceea ce privește vaccinarea, sau a oricărei decizii de natură medicală. Personalul medical specializat este singurul avizat să ofere sprijin în acest sens, în funcție de fiecare caz sau pacient în parte.

Printr-un click pe oricare dintre subtitlurile de mai jos, vei fi direcționat către subiectul care te interesează:

Vaccinurile sunt testate în general ani de zile înainte de a fi administrate populației. Nu e riscant pentru sănătatea mea să accept unul dintre vaccinurile anti COVID-19, care au fost realizate grăbit, mai rapid decât orice alt vaccin?

Probabil fiecare dintre noi ne-am întrebat dacă vaccinurile anti SARS-CoV-2, care au fost dezvoltate și au primit autorizațiile de punere pe piață într-un timp-record, sunt la fel de sigure ca cele concepute în trecut, contra altor virusuri. 

În plus, două dintre vaccinurile aprobate pentru administrare în Marea Britanie – cel realizat de Pfizer-BioNTech și cel dezvoltat de Moderna – au la bază tehnologia ARNm (sau mRNA). Această nouă generație de vaccinuri nu a mai fost aprobată pentru uz uman până în prezent. 

Până anul trecut, aproape nimeni nu auzise de acidul ribonucleic mesager. Tehnologia care stă la baza lui este însă studiată încă de acum câteva decenii. Unul dintre pionierii acestei abordări științifice relativ noi a mecanismelor care pot sta la baza realizării vaccinurilor și chiar a tratării anumitor boli, este cercetătoarea de origine maghiară dr. Katalin Karikó, acum Senior Vice President al companiei BioNTech RNA Pharmaceuticals. După ce a realizat studii incipiente încă din anii ’70, între anii 1986-2013 dr. Karikó a lucrat în Statele Unite, la University of Pennsylvania. Acolo a cercetat modul în care poate fi aplicată tehnologia ARNm în scop terapeutic.

Familia coronavirusurilor este de asemenea studiată de multă vreme. Unele dintre acestea pot cauza răcelile comune (care afectează an de an foarte mulți oameni), altele infectează animalele. Într-un fel, ne putem considera norocoși că această pandemie este provocată de un coronavirus, și încă de unul a cărei proteină „spike” se aseamănă mult cu cele cercetate de peste un deceniu. 

Cel puțin de la identificarea SARS (Sindromul Respirator Acut Sever) în 2003 și MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu) în 2012 – ambele provocate de coronavirusuri – cercetătorii cunoșteau structura și funcțiile proteinelor spike. 

Acestea se află pe învelișul exterior al coronavirusurilor, inclusiv pe cel al virusului COVID-19. Cu ajutorul lor, coronavirusul se poate atașa de celula umană, în care își introduce materialul genetic. Celulele-gazdă vor replica acel material genetic, astfel luând naștere infecțiile. 

Vaccinul bazat pe tehnologia ARNm este inspirat întrucâtva de acest mecanism natural. ARN-ul mesager transportă în celulele umane o informație genetică, aferentă proteinei spike a coronavirusului. Pe baza acestei informații, celula umană produce ea însăși replici ale proteinei respective, prin aceleași procese pe care le utilizează în crearea proteinelor umane, dar respectând o altă „rețetă”. Sistemul imunitar detectează proteinele spike astfel produse, le consideră străine și declanșeză răspunsul imun, în urma căruia se produc anticorpii.

Vaccinul Oxford-AstraZeneca folosește tot informația genetică a proteinei spike a coronavirusului, însă livrată în interiorul celulelor umane prin intermediul unui adenovirus, căruia i s-au inactivat mecanismele prin care s-ar putea replica.

În afară de cercetarile deja existente, sunt și alți factori au făcut posibilă crearea vaccinurilor anti SARS-CoV-2 într-un timp atât de scurt: 

  • au existat un înalt interes comun și o colaborare la nivel global. Astfel, au fost asigurate toate resursele necesare: susținere financiară, implicarea guvernelor multor țări, colaborarea dintre numeroși oameni de știință, mobilizarea rapidă a voluntarilor pentru efectuarea testelor de eficiență și siguranță
  • tehnologia din ce în ce mai avansată (chiar și comparativ cu anul 2012, în care s-a depistat infecția MERS)
  • secvențierea genomului virusului, cu ajutorul căreia poate fi monitorizat virusul și care face posibilă dezvoltarea vaccinurilor anti COVID-19, s-a realizat în decurs de numai câteva săptămâni de la detectarea în mod oficial a primului caz de infectare. Ea a fost publicată de către cercetătorii chinezi în luna ianuarie a anului 2020
  • procesul de aprobare al vaccinurilor a fost prioritizat. Din datele existente, au fost urmați toți pașii obligatorii în vederea obținerii autorizațiilor, însă întregul protocol a fost accelerat. În Statele Unite ale Americii, acest lucru a fost posibil în cadrul programului „Operation Warp Speed”, un partaneriat public-privat inițiat și monitorizat de Guvernul Federal SUA. Programul a fost anunțat în mod oficial în luna mai a anului 2020. De exemplu, anumite faze ale testărilor s-au realizat în același timp, suprapunându-se totodată și studiilor pe animale. Încă din luna noiembrie a anului 2020, Associated Press informa că Pfizer-BioNTech și Moderna au primit aprobări să testeze vaccinurile pe animale în același timp cu realizarea primei faze a testării pe oameni. „Studiile preclinice au fost făcute în același timp cu fazele incipiente ale testărilor. De fapt, unul dintre motivele pentru care putem vorbi despre vaccinuri acum, după numai zece luni, este acela că unele dintre etapele în care se dezvoltă în mod normal un vaccin au fost suprapuse, nu s-au desfășurat una după alta.” declara atunci Dr. William Moss, director executiv al International Vaccine Access Center, din cadrul Universității Johns Hopkins din SUA  
  • producția propriu-zisă a vaccinurilor a fost și ea accelerată.

Ce categorii de persoane sunt vaccinate momentan în UK?

Conform datelor NHS (National Health Service), în Anglia vaccinul este administrat în prezent:

  • persoanelor care au depășit vârsta de 42 de ani și celor care vor împlini vârsta de 42 înainte de 1 iulie 2021. Limita de vârstă a populației invitate să se vaccineze va continua să scadă în curând. Urmărește zilnic site-ul NHS, pentru date actualizate în acest sens   
  • persoanelor care prezintă un risc crescut de a dezvolta complicații semnificative în urma infectării cu COVID-19, fiind considerate extrem de vulnerabile. Dacă te afli în această categorie, NHS ar trebui să-ți elibereze o scrisoare medicală. Ia legătura cu medicul tău generalist (GP) pentru mai multe informații în acest sens. Ești considerat pacient extrem de vulnerabil dacă faci tratament pentru cancer (chimioterapie, imunoterapie, radioterapie, sau orice alt tratament care afectează sistemul imunitar), dacă ți s-a făcut un transplant de organ, dacă ai o afecțiune gravă a inimii, a rinichilor etc.
  • pacienților cu afecțiuni preexistente, care de asemenea riscă să facă forme severe ale bolii     
  • persoanelor care locuiesc sau lucrează în aziluri de bătrâni sau în care sunt îngrijiți oameni cu nevoi speciale
  • personalului medical și asistenților sociali
  • oamenilor cu dificultăți de învățare
  • celor care îngrijesc persoane aflate într-o categorie cu risc clinic ridicat în cazul contractării infecției cu noul coronavirus. Conform site-ului NHS, pentru asta trebuie să îndeplinești una din următoarele condiții:
    • primești un beneficiu de la stat, care se numește Carer’s Allowence (alocația pentru îngrijitor). Informații despre acest ajutor financiar și despre cine este eligibil pentru a-l primi poți citi în articolul nostru, publicat aici
    • primești ajutor în urma unei evaluări făcute de autoritățile tale locale
    • dosarul medical ținut de medicul tău generalist atestă că îngrijești pe cineva aflat într-o astfel de situație.     

Când și cum voi fi invitat să fac vaccinul în UK?

Dacă te afli în oricare dintre categoriile enumerate mai sus și dorești să te vaccinezi, programează-te folosind această platformă, pusă la dispoziție de NHS. Pentru a o putea accesa, trebuie să fii înregistrat la un medic generalist GP. 

Orice persoană din Anglia poate intra în evidențele unui GP. Nu e nevoie să prezinți un act de identitate, sau să ai un anumit statut de imigrant pentru asta. Poți afla detalii vizitând această pagină a site-ul NHS. Aici există și un motor de căutare, cu ajutorul căruia poți găsi un medic generalist în funcție de orașul în care locuiești, sau de codul tău poștal din Anglia.  

NHS informează că te va anunța atunci când va fi cazul să te programezi pentru vaccinare:

  • poți primi un mesaj text de la „NHSvaccine”, la numărul de telefon pe care l-ai oferit medicului tău generalist 
  • câteva zile mai târziu, ai putea primi și o înștiințare
  • mesajele de la „NHSvaccine” sunt separate de alte invitații la programare, pe care le-ai putea primi la nivel local, de la spitale din cadrul NHS – și în aceste cazuri, vei fi sunat, sau vei primi un mesaj text sau o înștiințare   
  • te poți programa în cadrul unui mare centru de vaccinare, însă ai posibilitatea să optezi pentru un centru local din cadrul NHS

Dacă ai primit invitația la programare însă nu ai făcut-o, ai putea fi sunat de NHS Immunisation Management Service, de la numărul de telefon: 0300 561 0240.

De asemenea, ai putea primi un alt mesaj text de la „NHSvaccine”, prin care ți se va reaminti să te programezi pentru vaccinare.

NHS atrage atenția că atunci când te programezi va trebui să ții cont de următoarele:

  • vaccinul ți se va administra în două doze separate (prima doză și rapelul), în două date diferite
  • programează-te o singură dată, pentru ambele inoculări
  • fixează data la care vei primi cea de a doua doză la un interval de timp de 11-12 săptămâni de la prima doză 
  • dacă ai făcut testul COVID-19 și acesta a fost pozitiv, ar trebui să aștepți minim 4 săptămâni din momentul în care ai făcut testul, până când te programezi pentru vaccin. Atunci când te vaccinezi trebuie să fii asimptomatic. Conform informațiilor prezentate pe vaccinare-covid.gov.ro, dacă ai făcut tratament pentru COVID-19 care a necesitat plasmă convalescentă sau anticorpi monoclonali, te poți vaccina dacă au trecut aproximativ 3 luni de la acest tratament   
  • dacă ești însărcinată, pentru a lua o decizie în ceea ce privește vaccinarea, vorbește cu medicul sau cu echipa de medici care se ocupă de monitorizarea sarcinii tale.

Ai posibilitatea să-ți gestionezi programările, să le anulezi și să te reprogramezi pentru vaccinare. De asemenea, poți folosi platforma pentru a programa și alte persoane. 

Când îți va veni rândul să te prezinți pentru vaccinare:

  • vei fi sunat, sau vei primi o înștiințare, un mesaj text, ori un e-mail
  • vei fi chemat să faci vaccinul: 
    • într-un spital din cadrul NHS
    • la cabinetul medicului tău generalist (GP)
    • într-un centru de vaccinare
    • într-o farmacie care colaborează cu NHS în acest sens
  • accesează tabelul Excel postat pe această pagină a site-ului NHS – el conține lista centrelor de vaccinare de pe teritoriul Angliei
  • dacă vei fi chemat într-un centru de vaccinare, vei primi un număr de referință (booking reference number), pe care va trebui să îl prezinți în ziua respectivă
  • poți veni cu un însoțitor, dacă ai nevoie
  • nu uita să comunici personalului medical dacă ai avut în trecut reacții alergice, mai ales în urma unui vaccin
  • dacă sunt însărcinate, femeile trebuie să anunțe personalul medical
  • după vaccinarea propriu-zisă, ți se va cere să aștepți încă aproximativ 15 minute. Din momentul în care ajungi la centrul de vaccinare, întregul proces va dura între 30-45 de minute
  • la plecare, probabil ți se va da un mic ghid în limba engleză, care conține informații importante pentru persoanele recent vaccinate.

În Marea Britanie, vaccinarea se realizează în mod gratuit. NHS NU îți va solicita în acest sens: 

  • detalii despre cardul sau contul tău bancar, parole etc.
  • copii ale unor documente care îți dovedesc identitatea: pașaport, carnetul de conducere, facturi etc. 

Dacă locuiești în Scoția, Irlanda de Nord sau Țara Galilor și dorești să te vaccinezi, informații oficiale despre campaniile de vaccinare care se desfășoară în aceste regiunui poți afla accesând site-urile:

  • NHSinform, pentru Scoția. Vaccinul este disponibil la ora actuală persoanelor care au depășit vârsta de 50 de ani și celor aflate în categoriile de risc menționate. Limita de vârstă a persoanelor eligibile pentru vaccinare va scădea în curând  
  • Public Health Agency, pentru Irlanda de Nord. Pentru programare, folosește platforma online, sau sună la numărul de telefon: 0300 200 7813. Accesează programul vaccinăriloraflat în derulare în Irlanda de Nord, pentru informații despre grupa ta de vârstă  
  • Site-ul oficial al Guvernului Țării GalilorBBC informează că, potrivit guvernului galez, au fost vaccinate până la termenul stabilit inițial toți cei care au depășit vârsta de 50 de ani, sau care au afecțiuni care îi prioritizează în acest sens. În prezent, sunt vaccinate persoanele cu vârste cuprinse între 40-49 de ani. Guvernului galez intenționează ca până la sfârșitul lunii iulie să ofere tuturor adulților eligibili posibilitatea de a se vaccina.    

Ce pot păți dacă nu vreau să mă vaccinez?

În mare, implicațiile aceastei alegeri pot fi de natură medicală și socială.

În ceea ce privește partea medicală, este indicat să vorbești despre asta cu medicul tău de familie (sau cu medicul generalist în evidența căruia de afli în Marea Britanie).

De asemenea, poți consulta un medic specialist în imunologie sau în boli infecțioase. Medicii cu aceste specializări au experiență în astfel de cazuri și, pornind de la profilul tău clinic, îți pot oferi informații care să te ajute să iei o decizie în privința vaccinării. 

Așa cum probabil știi deja, în cazul infectării cu COVID-19, simptomatologia poate fi inexistentă (caz în care poți însă infecta alți oameni), ajungând până la manifestări dintre cele mai grave.    

Legat de implicațiile sociale, există șanse ca persoanele nevaccinate să nu mai poată călători în străinătate decât în anumite condiții. Încă din data de 17 martie 2021, Comisia Europeană a anunțat propunerea de emitere a așa-numitei „adeverințe electronice verzi”:

Comisia Europeană propune crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19. Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19. Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea.”  

Așa cum reiese din anunțul Comisiei Europene, adeverințe electronice verzi vor atesta una din următoarele situații:

  • persoana căreia i s-a eliberat adeverința a fost vaccinată împotriva virusului COVID-19
  • persoana respectivă a fost testată pentru detectarea infecției cu COVID-19, iar rezultatul este negativ
  • persoana a contractat infecția cu SARS-CoV-2 și s-a vindecat (rămâne de văzut cât timp vor considera autoritățile că anticorpii dobândiți în mod natural în urma vindecării vor putea asigura imunitatea organismului).

Din motive obiective, copiii nu pot fi încă vaccinați contra COVID-19. Conform proiectului Comisiei Europene, ei ar putea primi o adeverință de testare sau de vindecare, pe care părinții ar trebui să o solicite în numele lor. 

Pentru a evita discriminarea persoanelor nevaccinate, dar și pentru a nu conduce la interpretări care pot sugera obligativitatea vaccinării, acest proiect prevede următoarele:

Deținerea unei „adeverințe electronice verzi”, în special a unei adeverințe de vaccinare, nu ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului la liberă circulație. Persoanele care nu sunt vaccinate, de exemplu din motive medicale, deoarece nu fac parte din grupul-țintă pentru care vaccinul este recomandat în prezent, cum ar fi copiii, sau deoarece nu au avut încă posibilitatea sau nu doresc să fie vaccinate, trebuie să își poată exercita în continuare dreptul fundamental la liberă circulație, dacă este necesar sub rezerva unor limitări, cum ar fi testarea obligatorie și carantina/autoizolarea. În special, prezentul regulament nu poate fi interpretat ca instituind o obligație sau un drept de a fi vaccinat.”

Aici poți accesa întregul document al acestui proiect lansat de Comisia Europeană, redactat în limba română, iar aici este publicată anexa aferentă. 

Pot primi și copiii mei vaccinul anti COVID-19?

Deocamdată nu. Din datele existente, șansele ca sănătatea copiilor să fie afectată în mod semnificativ la contractarea infecției sunt mult mai reduse decât în cazul adulților. De aceea, până în prezent, vaccinurile împotriva COVID-19 încă nu au fost testate suficient pe această categorie de populație.

Deși în Marea Britanie nu se ia încă în considerare vaccinarea copiilor, probabilitatea ca vaccinul să fie în curând disponibil și pentru ei este destul de mare. Majoritatea companiilor producătoare sunt în faza de testare. 

La sfârșitul lunii martie 2021, BBC a publicat un articol în care informează că Pfizer-BioNTech a testat vaccinul pe 2.260 de copii din Statele Unite. Copiii au vârste cuprinse între 12 și 15 ani, iar rezultatele testelor arată că vaccinul este eficient în cazul lor în proporție de 100%. 

La ce posibile efecte secundare mă pot aștepta când fac vaccinul?

Efectele secundare care se pot manifesta în urma vaccinării contra SARS-CoV-2 sunt menționate pe site-ul NHS, dar și pe alte site-uri de specialitate.

1. Efecte adverse ușoare sau moderate, care pot dura în general până la câteva zile:  

  • durere și inflamație la locul injectării (mușchiul deltoid)
  • oboseală
  • durere de cap
  • dureri musculare și articulare
  • febră sau frisoane
  • stare generală proastă, asemănătoare celei pe care o ai atunci când ești răcit.

Medicii spun că sunt șanse mai mari ca pacienții să resimtă unele dintre aceste efecte adverse după cea de a doua doză a vaccinului. Întreabă medicul generalist în evidența căruia te afli în Marea Britanie ce poți face în acest caz. Ca să știi din timp ce măsuri poți lua, ar fi indicat să-i ceri acest sfat chiar dinainte de a te vaccina.

Dacă ai temperatură ridicată care durează mai mult de două zile, dacă ai o tuse nouă, persistentă, sau alterări alte gustului și mirosului, s-ar putea să ai coronavirus și va trebui să te izolezi.

Dacă simptomele se agravează, sună la 111.  

2. Reacții alergice

Toate vaccinurile și de altfel toate medicamentele pot provoca reacții alergice. Înainte de a te vaccina, probabil vei avea de completat un formular, prin care ți se vor solicita anumite informații despre istoricul tău medical. Dacă ai avut vreodată reacții alergice, cu atât mai mult dacă asta s-a întâmplat în urma unui vaccin, comunică în mod direct acest lucru personalului medical. 

NHS avertizează că nu ar trebui să te vaccinezi împotriva COVID-19 dacă:

  • ai avut o reacție alergică gravă, inclusiv șoc anafilactic, în urma administrării primei doze a acestui vaccin
  • în trecut ai avut astfel de reacții la oricare dintre ingredientele vaccinului anti COVID-19.

Ca să afli ce ingrediente conțin cele trei vaccinuri aprobate în cadrul campaniei de vaccinare din Marea Britanie, accesează link-urile de mai jos (surse: NHS, Guvernul Marii Britanii):

Reacțiile alergice intră în categoria efectelor adverse rare. Ele apar de obicei în decurs de câteva minute de la administrarea vaccinului, iar personalul medical ar trebui să fie instruit și pregătit pentru a le trata imediat. 

Mă expun vreunui risc dacă sunt gravidă sau alăptez și fac vaccinul? 

Așa cum am menționat anterior, în acest caz NHS recomandă consultarea medicului sau medicilor responsabili de monitorizarea sarcinii. Aceeași recomandare o fac Royal College of Obstetricians and Gynaecologists și Organizația Mondială a Sănătății.

Femeile gravide și cele care alăptează ar trebui să analizeze cu atenție riscurile și beneficiile pe care le-ar putea avea vaccinarea în cazul lor, neapărat individualizat – deci în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte.

În Marea Britanie, vaccinurile disponibile momentan pentru femeile gravide sunt cele de tip ARNm (sau mRNA), produse de companiile Pfizer-BioNTech și Moderna. 

Poți afla cum sunt vizate femeile gravide din UK în cadrul campaniei de vaccinare anti COVID-19 din articolul nostru de aici.

Am auzit că vaccinul AstraZeneca ar avea efecte adverse grave și nu mai este recomandat tinerilor…

Până la 31 martie 2021 inclusiv, către Agenția de Reglementare a Medicamentelor și Produselor Medicale din Marea Britanie (Medicines and Healthcare Products Regulatory Agency – MHRA) au fost raportate 79 de cazuri în care s-a dezvoltat o anomalie foarte rară la nivelul sângelui. 

Este vorba despre o combinație neobișnuită dintre:

  • apariția unor cheaguri de sânge (tromboze)
  • sângerări generate de scăderea numărului de trombocite, sau plachete sanguine (platelets), afecțiune care se numește trombocitopenie

De ce este considerată atipică această patologie? În mod normal, organismul are nevoie de trombocite pentru a putea forma cheaguri de sânge, ele fiind celule implicate în procesul de coagulare. Când numărul trombocitelor scade considerabil, sângele nu se mai poate coagula așa cum ar trebui. Din această cauză, în organism pot apărea sângerări greu de oprit. În cazul reacțiilor adverse raportate după prima doză a vaccinului Oxford-AstraZeneca, aceste două patologii (cheagurile de sânge și trombocitopenia) coexistă.

Conform datelor comunicate de Guvernul Marii Britanii pe baza informațiilor MHRA:

  • toate cele 79 de cazuri au apărut după administrarea primei doze a vaccinului AstraZeneca, în decurs de aproximativ patru zile, până la două săptămâni de la vaccinare    
  • din cele 79 de cazuri, au fost 51 de femei și 28 de bărbați, cu vârste cuprinse între 18-79 de ani. MHRA ține să menționeze faptul că a vaccinul AstraZeneca a fost administrat unui număr mai mare de femei, comparativ cu cel al bărbaților. (Nu se arată însă dacă acest lucru e reflectat în mod proporțional de raportul 51/28)
  • 19 dintre cei 79 de oameni care au dezvoltat aceste reacții au decedat: 13 femei și 6 bărbați
  • 11 dintre pacienții decedați aveau sub de 50 de ani; dintre aceștia, 3 aveau sub 30 de ani 
  • până în prezent nu au fost confirmate astfel de cazuri și după administrarea celei de a doua doze a acestui vaccin.

Într-un comunicat postat pe site-ul Guvernului Marii Britanii, este menționat că la fiecare un million de doze de vaccin AstraZeneca administrate, au avut această reacție aproximativ 4 oameni.

Atât din comunicatul oficial al Guvernului, cât și din ceea ce susțin medicii, reiese faptul că în cazuri foarte rare, aceste anomalii ale sângelui pot afecta și oamenii nevaccinați. În plus, doctorii spun că sunt șanse mai mari ca acestea să apară ca o complicație în cazul infectării cu SARS-CoV-2, decât după vaccinarea contra acestui virus.

Deși aceste reacții sunt foarte rare, MHRA recomandă precauție în administrarea vaccinului AstraZeneca:

  • persoanelor de orice vârstă, care prezintă un risc crescut de a dezvolta cheaguri de sânge din cauza unor afecțiuni
  • oricărei persoane care a dezvoltat tromboze în combinație cu trombocitopenie după administrarea primei doze a vaccinului. În acest caz, nu se va face și doza a doua. Pe de altă parte, dacă după prima inoculare astfel de reacții nu s-au manifestat, MHRA recomandă administrarea și celei de a doua doze 
  • deoarece sarcina crește în mod natural riscul de tromboze, femeile gravide sunt sfătuite să discute cu medicii lor și să analizeze raportul riscuri/ beneficii în cazul vaccinării. Așa cum am menționat, pentru femeile gravide din Marea Britanie sunt disponibile doar vaccinuri de tip ARNm, produse de Pfizer-BioNTech și Moderna.

Comitetul Mixt pentru Vaccinare și Imunizare din Marea Britanie (Joint Committee on Vaccination and Immunisation, sau JCVI) recomandă ca persoanele care au mai puțin de 30 de ani și nu au afecțiuni preexistente, să poată opta pentru un vaccin de tip ARNm în locul celui produs de AstraZeneca.

Dacă dorești să afli și alte recomandări în ceea ce privește vaccinarea cu AstraZeneca în Marea Britanie, urmărește informațiile postate pe site-ul oficial al Guvernului. Comunicatul JCVI menționat mai sus poate fi citit în întregime aici.

Din datele oficiale existente până în acest moment, se pare că vaccinul Oxford-AstraZeneca nu este singurul care produce, în cazuri foarte rare, astfel de reacții. La începutul acestei luni, U.S. Centers for Disease Control and Prevention (Centrul Pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, o agenție guvernamentală din Statele Unite) a recomandat oprirea temporară a administrării vaccinului anti COVID-19 produs de Johnson & Johnson. 

La baza acestei decizii au stat raportări conform cărora, în decurs de două săptămâni de la admnistrarea vaccinului J&J, șase femei au dezvoltat cheaguri de sânge, iar una dintre acestea a decedat. Până la acea dată, primiseră acest vaccin (care face în doză unică) aproximativ șapte milioane de oameni din SUA.

Potrivit publicației Scientific American, pe data de 23 aprilie 2021 a avut loc o nouă întâlnire dintre Centrul Pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Comitetul Consultativ pentru Practicile de Imunizare din SUA (Advisory Committee on Immunization Practices – ACIP). În cadrul acesteia, s-a raportat că până la data de 21 aprilie 2021 au existat 15 cazuri confirmate cu afecțiunea care cauzează cheaguri de sânge și sângerări, din aproape 8 milioane de doze administrate.

În toate cele 15 cazuri din SUA, persoanele afectate au fost femei, iar riscul cel mai crescut a existat în grupa de vârstă 30-39 de ani. În cazul acestora, incidența afecțiunii a fost de 11,8 la fiecare un million de vaccinuri administrate. 

Spre deosebire de vaccinurile bazate pe tehnologia ARNm (mRNA), cele realizate de Oxford-AstraZeneca și Johnson & Johnson utilizează ca purtător un adenovirus pentru introducerea în organismul uman a materialului genetic al SARS-CoV-2.           

Începând cu primele 4 zile până la 4 săptămâni după ce te-ai vaccinat cu prima doză a vaccinului AstraZeneca, dacă ai oricare dintre aceste simptome adresează-te de urgență medicilor (sursa: site-ul Guvernului Marii Britanii): 

  • durere severă de cap, pe care nu ai avut-o anterior vaccinării și care nu cedează la antiinflamatoare, sau se intensifică
  • durere de cap care se agravează atunci când stai culcat sau când te apleci
  • durere de cap neobișnuită, care poate fi însoțită de: 
    • vedere încețoșată, greață sau chiar vomă 
    • dificultate în vorbire
    • slăbiciune, somnolență sau convulsii  
  • vânătăi pentru care nu există un motiv detectabil
  • vase de sânge sparte, vizibile sub piele 
  • dificultăți de respirație, durere în piept, umflarea picioarelor, durere abdominală persistentă. 

Nu evita să discuți orice problemă de sănătate cu medicul sau cu medici tăi. 

Am făcut vaccinul contra COVID-19. Dacă intru în contact cu virusul, îl mai pot transmite altor persoane? 

Din datele existente, dacă ești vaccinat sunt reduse în mod semnificativ șansele să faci o formă severă a bolii (care să necesite spitalizare, spre exemplu). De altfel, acesta este principalul scop al vaccinurilor anti SARS-CoV-2. 

Unele surse susțin că vaccinarea ar putea preveni chiar și infectarea propriu-zisă – caz în care, bineînțeles, nu ai putea transmite virusul altor persoane. Dar în condițiile în care te infectezi – ceea ce se poate întâmpla chiar dacă ești vaccinat – teoretic poți transmite virusul.

Un studiu efectuat în Spania și publicat în februarie 2021, arată că riscul de transmitere a virusului este influențat de sarcina virală (viral load), respectiv de cantitatea de virus prezentă într-un anumit volum de fluid. 

Un alt studiu, publicat la finalul lunii martie 2021 de către cercetători israelieni, arată că în cazul infecțiilor contractate la 12-37 de zile după administrarea primei doze a vaccinului, sarcina virală s-a redus în mod semnificativ (pentru acest studiu s-a folosit vaccinul Pfizer-BioNTech). Această diminuare a sarcinii virale conduce la ipoteza că persoanele vaccinate ar putea fi mai puțin contagioase. 

Cu toate acestea, nu se știe cu ce cantitate de virus ar trebui să se infecteze o persoană pentru a dezvolta o formă gravă a bolii. Asta depinde și de la caz la caz. De asemenea, e nevoie de mai multe studii pentru a evalua eficacitatea vaccinurilor pe noile tulpini ale virusului COVID-19: cea sud-africană, cea braziliană, tulpina descoperită recent în India – apărută în urma unei duble mutații a virusului etc. Această nouă tulpină a fost detectată și în Marea Britanie. Începând cu data de 23 aprilie 2021, India este inclusă pe lista roșie a țărilor din care nu se va mai putea călători spre UK decât în anumite condiții. 

În concluzie, încă nu este dovedit științific faptul că, odată ce te-ai vaccinat contra COVID-19 și ulterior intri în contact cu virusul, ai prezenta un potențial mai redus de infectare a altor persoane.

Deborah Fuller, profesor de microbiologie la Școala de Medicină din cadrul Universității Washington, abordează acest subiect într-un articol realizat pentru publicația The Conversation. Poți citi materialul aici.  

După ce mă vaccinez pot renunța la mască și la distanțarea socială?

Experții în sănătate publică susțin că, cel puțin până când majoritatea oamenilor vor fi vaccinați, masca va trebui purtată în spațiile publice, indiferent dacă ai făcut sau nu vaccinul. Așa cum am meționat anterior, din datele existente vaccinarea reduce foarte mult riscul unei forme severe a bolii, la infectarea cu virusului COVID-19. Însă după vaccinare încă îl mai poți contracta și, implicit, transmite altor persoane.  

Continuă să fie încurajate atitudinile proactive care pot preveni răspândirea virusului: distanțarea fizică, spălarea frecventă a mânilor cu apă și săpun, evitarea spațiilor aglomerate, a celor neaerisite etc. 

În mai multe județe din România spre exemplu, purtarea măștii este momentan obligatorie și în spațiile deschise. Pe de altă parte, Israelul – unde mai mult de jumătate din populație a fost vaccinată – a anunțat la jumătatea lunii aprilie 2021 că va renunța la impunerea purtării măștilor în aer liber. Ele vor rămâne însă obligatorii în spațiile închise.

În Anglia, purtarea măștii este obligatorie: în mijloacele de transport în comun, clinici și spitale, magazine, oficii poștale, bănci, biblioteci, teatre, lăcașuri de cult, zone publice din cadrul hotelurilor etc. Pe site-ul guvernului sunt menționate informații detaliate, inclusiv despre excepțiile de la această regulă. 

E posibil ca prin vaccinul împotriva COVID-19 să mi se introducă în corp un microcip prin care să fiu apoi monitorizat și/ sau controlat de la distanță?

Teoria microcipului introdus în corp odată cu vaccinarea pornește de la un sâmbure de adevăr. El este însă scos din context și denaturat, totul pe fondul unei neîncrederi sporite în instituții, în companiile farmaceutice și, nu în ultimul rând, în entitățile filantropice deținute de miliardari.

În 2019, Massachusetts Institute of Technology (MIT) a anunțat un studiu care ar putea conduce la crearea unei modalități de stocare sub piele a unor informații de natură medicală – de exemplu, istoricul de vaccinare al unui pacient. Studiul MIT sugerează că această metodă ar putea fi folosită în țările subdezvoltate, în care nu există un sistem computerizat, sau măcar scriptic de păstrare a acestor date.

Informațiile ar fi stocate sub forma unui model care nu poate fi văzut cu ochiul liber, realizat dintr-o vopsea specială, compusă din nanocristale, numite puncte cuantice („quantum dots”). Vopseaua ar fi introdusă sub piele odată cu vaccinul, unde, spun cercetătorii, ar putea rămâne până la 5 ani de zile, emițând o radiație apropiată de cea infraroșie. Datele pe care le-ar conține nanocristalele ar putea fi citite cu ajutorul unui smartphone, special dotat în acest sens. 

„Bill & Melinda Gates Foundation”– fundația soților Gates – a fost unul dintre sponsorii studiului. Acesta este poate un motiv (cu siguranță, nu unicul și nici cel mai întemeiat) pentru care Bill Gates este criticat de adepții mișcărilor anti vaccinare.

Însă în ce măsură este posibil ca teoria microcipului să fie reală? Mai întâi, pentru a putea fi introdus în corp odată cu vaccinul, acest micro dispozitiv ar trebui să aibă anumite caracteristici de bază:

  • ar trebui să fie suficient de inteligent și de performant încât să poată efectua operațiuni de monitorizare, dar și de control ale subiectului în care este introdus. Nu ar fi deci un simplu senzor spre exemplu, ci un microcomputer complex
  • pentru administrarea vaccinurilor anti COVID-19 se folosesc ace hipodermice (ace normale de seringă). Ca să poată fi injectat în organism odată cu conținutul vaccinului, microcipul ar trebui să poată ieși cu ușurință printr-un ac având diametrul exterior – „gauge” (prescurtat G) la standardul 22-25. Acele hipodermice cu acest G se folosesc pentru vaccinuri administrate intramuscular – mai specific, în mușchiul deltoid, în care se face și cel împotriva COVID-19. În standardul acelor de seringă utilizate în medicină, cu cât valoarea G este mai mare, cu atât diametrul interior al acului este mai mic. Valoarea G poate varia în funcție de producător și de materialul din care sunt realizate acele. De aceea, o dimensiune mai relevantă este diametrul interior al acului. Pentru acest articol am folosit „Birmingham gauge” – un sistem de măsurare aplicat în medicină încă de la începutul secolului 20. Pe baza acestuia:
  • unui G 22 îi corespunde un diametru interior al acului de 0,41 mm
  • unui G 23 un diametru interior al acului de 0,34 mm
  • pentru G 25 diametrul interior al acului este de circa 0,26 mm. 
  • ar trebui deci ca cea mai mare dintre dimensiunile microcomputerului să nu depășească 0,41 milimetri. În 2018, Universitatea din Michigan a anunțat crearea celui mai mic computer din lume, care măsoară 0,3 mm x 0,3 mm. Funcțiile acestuia sunt însă limitate, putând fi utilizat mai mult ca senzor de temperatură, cu aplicații în oncologie. De aceea, în acest caz denumirea de „computer” e mai degrabă o strategie de PR, nu neapărat o dovadă că dispozitivul întrunește toți parametrii de funcționalitate pentru a fi considerat computer. În plus, odată ce rămâne fără energie, el nu reține informația acumulată. Oricum, chiar și la dimensiuni de 0,3 mm x 0,3 mm, microcipul ar putea fi văzut cu ochiul liber în serul injectat
  • ar trebui să fie stabil timp îndelungat în corpul uman – în cazul vaccinului anti COVID-19, în mușchiul deltoid. Dacă microcipul ar fi într-atât de mic încât să poată intra în fluxul de sânge în urma administrării intramusculare a vaccinului (deși personalul medical este instruit să nu introducă serul într-un vas de sânge, lucru care ar putea fi periculos), atunci ar trebui să fie stabil în mediu lichid 
  • ar trebui să se poată auto alimenta. Însă în comparație cu celelate criterii pe care le-ar îndeplini, o tehnologie prin care acest microcomputer ar putea utiliza pentru asta energia fluxului de sânge și/ sau căldura corpului uman nu mai pare ceva intangibil.

Independent de parametrii fizici și tehnologici ai microcipului, ar trebui ca nicio persoană și nicio entitate (instituții, corporații) să nu divulge acest secret. Considerând cât de mulți oameni sunt implicați în timp în elaborarea, aprobarea și administrarea vaccinurilor, e destul de neplauzibilă ideea că toți aceștia ar fi implicați într-o conspirație la nivel internațional. 

În plus, un microcip cu caracteristici complexe ar fi costisitor, iar teoria presupune introducerea unor astfel de computere în corpurile a zeci de milioane de persoane.

Dacă locuiești în zone în care contactul cu tehnologia nu poate fi evitat, nici nu e nevoie să-ți fie introdus un microcip în corp. Activitatea îți poate fi supravegheată cel puțin la fel de eficient – și mult mai ieftin pentru cei care realizează monitorizarea – prin alte metode: telefonul mobil, cardul bancar, camere de luat vederi, sateliți, calculatorul personal etc. 

Dar dacă nu folosești niciuna dintre aceste tehnologii și dacă în plus îți faci un scop în sine din a locui în zone retrase, nepopulate, unde aceste modalități de urmărire nu pot penetra? Dacă alegi o viață într-atât de izolată, cel mai probabil nu vei avea nevoie nici de vaccin (cel puțin, nu de cel contra SARS-CoV-2).

În privința controlului unei ființe vii de către inteligența artificială, acest lucru ar putea fi realizat cu o mai mare economie de mijloace, din exterior. Prima definiție din Lexico a adverbului „online” este: „While connected to a computer or under computer control”. 

Mulți dintre noi ne desfășurăm activitatea în medii foarte prielnice pentru acest gen de… dirijare. E știut faptul că, deși nu au ajuns încă la maturitate din punct de vedere tehnologic, algoritmii utilizați în aplicațiile de social media spre exemplu, se folosesc de modurile noastre de navigare pentru a personaliza experiența pe care o avem online. De aici nu mai e mult până la adicția pe care o provoacă deseori aceste aplicații. 

Luând în considerare cât de mult a evoluat inteligența artificială în ultimele decenii, potențialul ei de ne a induce efectiv anumite deprinderi în activitatea online – cu ramificații semnificative în plan concret – deși departe de a fi la fel de senzațional, e poate mai real decât controlul prin microcip, via vaccin.

Rodica Iuliana © 26.04.21


CITEȘTE ȘI...

Close
Close