Vești bune pentru românii care au lucrat în UE și se întorc în România

După o perioadă lucrată într-un stat membru UE unde au dobândit o calificare profesională, românii care se întorc în România pentru a lucra în specializarea respectivă au dreptul din partea statului român la recunoașterea automată a calificărilor obținute, anunță ministrul român al muncii, Violeta Alexandru.

„Persoanele care au lucrat într-un stat membru UE trebuie să știe că accesul sau exercitarea anumitor activități cu calificări de nivel mediu necesită, ca dovadă suficientă a cunoștințelor și aptitudinilor, exercitarea în prealabil a acelei activităţi într-un alt stat membru, pentru un anumit număr de ani. Ministerul Muncii și Protecției Sociale face recunoașterea experienței profesionale în baza unei declarații pe proprie răspundere dată în fața notarului și a unei dovezi a perioadei lucrate în străinătate. Emite apoi un Atestat de Recunoaștere a Experienței Profesionale. Este o procedură folosită în statele membre UE”, arată Violeta Alexandru.

Ea relatează că a consultat Registrul atestatelor de recunoaștere în România a experienței profesionale aflat în coordonarea Ministerului Muncii, însă din 2016 și până în prezent a fost eliberat un singur atestat eliberat, iar numărul cererilor formulate pentru atestate n-a depășit circa 15 pe an, din cauza lipsei de informare în privința drepturilor pe care le au lucrătorii români în străinătate și a faptului că persoanele care solicită un astfel de atestat nu reușesc să facă dovada faptului că au muncit cu forme legale.

Oamenii nu știu că, după o perioadă lucrată într-un stat membru UE unde au dobândit o calificare profesională, pot reveni acasă, pot realiza o muncă în acea specializare și că statul le poate facilita recunoașterea automată a acestor calificări obținute. Cu o singură condiție. Să fi lucrat cu forme legale și să demonstreze, cu acte, timpul lucrat în acel domeniu.”

Ministrul recunoaște că sunt situații în care oamenii, deși au lucrat cu forme legale, nu pot obține documente. „Aici mă gândesc să aplic modelul formularelor europene pentru recunoașterea vechimii în muncă pentru pensie, comunicate de instituțiile statelor membre unde s-au înregistrat contribuții”, a afirmat Violeta Alexandru, promițând că rezolvarea situației va fi o prioritate a ministerului.

În același timp, pentru ameliorarea condițiilor de lucru ale românilor în străinătate, există în prezent și un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, proiect care urmează să fie dezbătut pentru votul final în Camera Deputaților în plenul din această săptămână.

Între altele, proiectul prevede modificarea listei informațiilor ce vor trebui să apară în ofertele ferme din contractele de muncă în străinătate, astfel încât acestea să specifice mult mai clar o serie de informații care în prezent sunt oferite incomplet, între care datele de identificare ale angajatorului străin, durata ofertei ferme, salariul minim/tariful minim garantat în plată, durata minimă a concediului de odihnă anual plătit, condiţiile de cazare, muncă şi climă, măsurile privind sănătatea şi securitatea în muncă, acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces.

Conform aceluiași proiect, ofertele ferme vor fi redactate obligatoriu atât în limba statului de primire sau altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba română. În plus, autoritățile române vor avea în vedere, atunci când negociază acorduri sau convenții în numele lucrătorilor sezonieri români cu alte state europene, ca aceștia să aibă condiții bune de cazare, indemnizație pentru hrană și decontarea transportului atât la dus, cât și la întoarcerea în țară.

Constantin Bunea © 13.10.20


CITEȘTE ȘI...

Close
Close